REPORTAJ
EROUL NECUNOSCUT la Slobozia
Există o instituție care se ocupă de Eroul Necunoscut, o fundație care face cam același lucru, cărți, monumentul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol I, Mausoleul de la Mărășești... Și chiar o expoziție itinerantă, denumită «Eroul Necunoscut- Simbol al Eroismului Național» și organizată de către Muzeul Militar Național care prezintă evoluția acestei instituții naționale destinată cinstirii eroismului românesc. Săptămîna trecută, această expoziție a ajuns la Slobozia și este găzduită de Centrul Cultural UNESCO «Ionel Perlea», în holul de la intrare. Un prilej bun, am decis noi, pentru a reitera o pagină de istorie cu care toți ne mîndrim, dar despre care nimeni nu poate spune nimic concret...
Custodele unei pagini de istorie
Valeria Bălescu este muzeograf în cadrul Muzeului Militar Național, muzeu care aparține Ministerului Apărării Naționale. Expoziția al cărei custode este, «Eroul Necunoscut-Simbol al Eroismului Național», are caracter itinerant și a fost vernisată în preajma anului 2013, cînd s-au împlinit 90 ani de la înființarea instituției Eroului Necunoscut al României. Instituția a fost înființată pe 18 decembrie, în anul 1923, cînd regele Ferdinand și-a pus semnătura pe Decretul de înființare a acesteia. Timp de 2 ani, expoziția a făcut roată țării. Vineri, 14 noiembrie 2014, această expoziție a poposit pentru două săptămîni la Slobozia. La vernisaj a participat un public numeros, tînăr, dar și oficiali locali și reprezentanți ai Asociației Veteranilor de Război din Ialomița. Evenimentul a fost un prilej pentru a reitera o pagină de istorie despre care știm tot, dar nu putem spune nimic. «Eroii țării au luptat atît pentru apărarea neamului românesc, cît și pentru apărarea credinței. Nu întîmplător s-a ales Ziua Înălțarii Domnului ca Zi a Eroilor. Eroii neamului românesc, cei care au dat jertfa supremă pentru ceilalți, pentru semenii lor... De aceea sînt eroi și sînt cinstiți din vremuri imemoriale! De multe ori, oamenii fug de istorie pentru că este obositoare. La școală, elevii au fost obosiți de profesori cu îngurgitare de date. Din păcate, istoria nu trebuie privită așa. Și noi, oamenii, prin ceea ce facem, creăm istorie. Noi înșine sîntem o chintesență de istorie. Trebuie să privim și aceste fapte care fac parte din viața noastră, din existența noastră, extrapolînd la nivel de importanță națională. Prin moartea lor, eroii ne-au salvat pe noi, ca națiune. Iar noi avem menirea de a duce mai departe ceea ce ei ne-au transmis, din generație în generație. Și încă un lucru demn de ținut minte de către toata lumea: la eroi niciodată nu se pune doliu, ei, prin moarte, au obținut o victorie, de aceea acest moment de comemorare trebuie sa fie o sărbătoare, cu muzică și coroane de flori, trebuie sa fie o explozie de fericire, în cinstea realizărilor lor!» a declarat Valeria Bălescu cu acest prilej.
«Fiecare om face istoria»
Dedicată total expoziției și mediatizării acestei pagini de istorie, Valeria Bălescu a răspuns invitației noastre de a explica, dincolo de declarațiile publice, care sînt resorturile umane ale interesului de care se bucură expoziția al cărei custode este. «Sînt povești de suflet pe care le-am adunat de-a lungul anilor de cercetări. Una dintre ele spune că, în gară la Buzău, cînd a ajuns trenul purtînd sicriul Eroului Necunoscut, pe peron se afla un copil, ținînd de mînă un invalid de război, orb. Cînd trenul a trecut, copilul a spus: „Tată, acum e momentul! Aruncă buchetul!“. Iar florile au căzut pe sicriu. Copilul, spune presa vremii, a exclamat: „Tată, tată! Buchetul a căzut pe sicriu!“. Iar atunci, invalidul ar fi zis: „Poate că este unul dintre camarazii mei...“. Și e doar una dintre povești. Știți dumneavoastră, sentimentul acesta patriotic a fost extrem de puternic. Chematul la oaste era o mîndrie pentru oameni. Și se bucurau să lupte pentru țara lor, cu toate că erau săraci și știau că unii dintre ei vor muri. Dar se duceau ca să-și apere țara, convinși că după victorie vor primi pămînt și drepturi electorale. Că nu aveau și hotărau alții pentru ei!» explică Valeria Bălescu. După 2 ani de peregrinări prin țară, Valeria Bălescu crede că expoziția pe care o îngrijește își atinge scopul, iar oamenii ajung să devină conștienți de nevoia de a ne întoarce, permanent, la istorie. «Fiecare om face istoria. Cinstea și respectul pentru eroi se învață în familie. Pînă să se ducă copilul la școală și să învețe acolo. Astăzi, unii dintre cei prezenți au plecat. Dar unii au rămas și vor povești la rîndul lor. Pentru mine asta contează. Iar cei care vor spune, la rîndul lor, ce au văzut, înseamnă că și-au împlinit menirea și nu sîntem cu totul pierduți!».
Amilcar Săndulescu, copilul Eroului Necunoscut Belgia este prima țară din Europa în care se instituie, după războiul nimicitor, conceptul de Erou Necunoscut, ostașul care să întruchipeze sacrificiul tuturor camarazilor săi, știuți sau neștiuți. Modelul va fi preluat de Franța, Marea Britanie, Italia. La noi se pune problema aceasta încă din 1921, iar societatea patronată de Regina Maria primește însărcinarea de a stabili exact modul în care va fi ales Eroul Necunoscut. Trebuie remarcat că în alte țări fie o femeie, fie un ofițer, au ales Eroul Națiunii. La noi, în schimb, Țara și-a pus Eroul în brațele unui copil. Amilcar Sandulescu, s-a născut în 1911, la 20 februarie, într-un sat din județul Vîlcea. Moartea l-a ajuns pe malul Mării Negre, la doar 12 ani. Două valuri l-au tras în adîncuri, în fatidica zi de 28 iulie 1923. Tragedia a avut loc la numai cîteva luni după ce Amilcar, băiatul plăpînd și scund, cum îl descriau profesorii lui, își făcuse datoria, la Mărășești, pe data de 14 mai, în biserica cu hramul «Adormirea Maicii Domnului». Atunci el s-a uitat la cele zece sicrie așezate în fața altarului. Zece ostași căzuți la datorie pe cele mai înroșite cu sînge cîmpuri de lupta românești ale Primului Război Mondial. Amilcar îngenunchează în fața unui coșciug. Cuvintele care i-au venit atunci pe buze au fost emblematice pentru sufletul unui copil ce nu-și mai văzuse niciodată tatăl, după ce părintele său căzuse în luptă, printre mii de alți necunoscuți, pe frontul din Moldova, în încleștările anului 1917. «Acesta este tatăl meu. Doamne, Dumnezeul meu, ai în pază pe toți eroii neamului, ai și pe tatăl meu!». În prezent, în România, de îngrijirea și administrarea monumentelor funerare și cimitirelor eroilor de război se ocupă Oficiul Național pentru Cultul Eroilor. Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a fost desființat de regimul comunist în anul 1948, abia în 2003, prin lege, fiind reînființat. În baza Hotărîrii Guvernului nr. 666 din 20 septembrie 1991, Eroul Necunoscut a fost exhumat și, pentru o lună, a fost depus în interiorul Mausoleului de la Mărășești, lîngă sarcofagul generalului Eremia Grigorescu. La data de 26 octombrie 1991, Mormîntul Eroului Necunoscut a fost readus în Parcul Carol I, dar, pentru că în mausoleu se afla încă trupul lui Petru Groza, s-a luat măsura amplasării sale provizorii și a fost așezat la capătul dinspre intrarea în parc a aleii care duce la Mausoleul din Parcul Carol. Prin Hotărârea de Guvern nr. 654/24.05.2006, în contextul aniversării «Centenarului Parcului Carol I», a fost decisă înființarea complexului Memorialul Eroilor Neamului. La 25 noiembrie 2006 a avut loc ceremonia strămutării Mormîntului Ostașului Necunoscut la locul originar, din 1923, pe esplanada din fața actualului Memorial al Eroilor Neamului...
21 Noiembrie 2014, 13:30 (6535 vizualizări - 1 comentariu)
Slobozia: Expoziție de icoane pe sticlă, la Muzeul Național al Agriculturii
Slobozia: Expoziție de pictură la Muzeul Național al Agriculturii
«Saber Guardian 23» în Garnizoana Slobozia











Comentariile cititorilor:
(22 Noiembrie 2014, 12:02)
De neuitat zicerea : "Pe aici nu se trece" ....De neuitat fiecare roman ce si a pierdut viata ori a fost mutilat de bataliile razboaielor....Sa onoram cu voce tare ori in gand fiii neamului romanesc.Soare,ploaie,ses ori munte....fara sovaiala au respectat cu simplitatea ce caracteriza soldatul roman ordinele comandantilor.Pedestri au parcurs mii de kilometri aparand cu pretul vietii pamantul stramosesc. Au vazut moartea prietenilor,au simtit frica mortii,au auzit vaietele ranitilor si muribunzilor....fratii,prietenii si camarazii lor. Sa respectam Eroul Necunoscut.Tatal nostru...Fratii nostrii....Bunicii si unchiasii.... Eroii Neamului Romanesc... Respect pentru militarii romani.Respect.