EVENIMENT

«Claudiu. Epileptic. Caut un loc de muncă!»

Claudiu Ologu are 38 de ani și este diagnosticat cu epilepsie. În luna noiembrie a acestui an, ca urmare a reevaluării stării sale de sănătate de către Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, a fost încadrat ca «persoană cu grad de handicap mediu». În acest mod, din cei 230 de lei de care beneficia anterior, mai are dreptul la 33 de lei. Acești bani reprezintă acum singura lui sursă de venit. «Din banii ăștia plătesc lunar consultația, 20 de lei, cumpăr medicamente de 10 lei și îmi rămîn doar trei lei. Uneori nici ăia...» explică Claudiu. Pentru că refuză să fie o povară pentru familie și societate, Claudiu caută un loc de muncă. Așa a ajuns să bată la ușa publicației Independent.

Socol, veșnica poveste
Povestea lui Claudiu Ologu nu este nouă. La fel și acuzațiile acestuia. Anual, zeci de bolnavi susțin că această Comisie Județeană de Evaluare a Gradului de Handicap ia decizii abuziv și că șefii Comisiei se lasă înduplecați doar atunci cînd primesc «plicul cu bani». În cazul său, potrivit declarațiilor lui Claudiu, doctorul Daniel Socol s-a întrecut pe sine. «Vin la Comisie de zeci de ani. Anul acesta însă, a fost mai rău decît oricînd. Am plătit 1500 de lei pentru a putea prezenta actele pe care mi le-au cerut. Acte care confirmă gradul meu de handicap. Iar ei m-au încadrat la grad de handicap mediu. Adică 33 de lei! Din banii ăștia plătesc lunar consultația, 20 de lei, cumpăr medicamente de 10 lei și îmi rămîn doar 3 lei. Uneori nici ăia... Cînd l-am întrebat cum o să mă descurc cu banii ăștia, doctorul Socol mi-a spus să mă duc la muncă... Atunci i-am cerut să pună o parafă pe certificatul de handicap, cum că sînt bun de muncă! Mi-a zis că nu poate, fiindcă nu e legal...». Nu este prima dată cînd doctorul Daniel Socol este acuzat de rea-voință și abuz. În vara acestui an, Aneta Minoiu, diagnosticată în urmă cu 3 ani cu o formă gravă de cancer osos, a beneficiat de același «tratament» din partea șefului Comisiei de Evaluare. În replică la acest tip de acuzații, pe care doctorul Socol a susținut că le aude anual, acesta a declarat la momentul respectiv pentru Independent: «Gradul de handicap este stabilit pe baza unor documente medicale. Legea e inumană. Omenește, o înțeleg. Dar dosarul medical este cel care contează...».

Povestea merge mai departe
Claudiu a înțeles că sistemul nu-i oferă nicio șansă. «Știu ce se întîmplă acolo. Merg de atîția ani, am prieteni cu probleme la fel sau chiar mai grave. Ai o pilă, pe cineva în sistem, ai dosarul bun și primești grad. Nu ai, poți să mori de foame. Dar eu nu vreau să mor de foame, vreau să muncesc! Și pot să muncesc. Am fost și la bursa locurilor de muncă, am fost și pe la firme. Dar nu m-au dorit. Vor oameni care să muncească în frig, la înălțime, în condiții grele... Aș vrea, aș munci orice, dar boala nu-mi dă voie. De aceea v-am rugat să mă ajutați. Poate citește cineva ziarul și vrea să mă angajeze. Pentru că eu vreau să muncesc!» ne spune el, convins că are această șansă. Deși nu are o calificare, Claudiu este dispus să învețe. Și chiar mai mult decît atît: «Tata a fost șofer. Și e un bun mecanic. Mă pricep să șurubăresc. Îmi place! Și învăț repede. Din pensia de handicap am strîns bani 5 ani și mi-am cumpărat un calculator. Am și o diplomă, am făcut cursuri. Sînt un angajat bun, am mai lucrat cu ziua, că banii nu au fost niciodată de ajuns... Nimeni nu s-a plîns de mine!». Singura problemă a lui Claudiu rămîne însă aceea că, oricît de mult și-ar dori să muncească, rămîne un om bolnav de epilepsie. O boală grea și greu de înțeles pentru cei din jur. «Da, știu că sînt bolnav! Dar crizele mele sînt rare. Întîi pentru că nu am întrerupt niciodată medicația și apoi pentru că am o viață echilibrată. Nu am făcut niciodată excese. Pentru că am știut că nu am voie, am învățat să nu-mi mai doresc nimic. Nu știu ce gust are ciocolata, nu beau cafea, nu fumez, nu am pus în viața mea gura pe alcool... Însă, acum îmi doresc să muncesc! E tot ce vreau pe lume. Să nu fiu o povară pentru familia mea!».

Crucea lui Dumitru Ologu Dumitru Ologu este tatăl lui Claudiu. Are 72 de ani și știe, ca noi toți, că pe lumea asta toate au un sfîrșit. «Nu voi trăi veșnic. Pînă acum, am fost în stare și n-am cerut nimic nimănui. Fiecare bărbat e dator să-și ducă crucea. Și eu am dus-o, cum am știut mai bine. Pentru băiatul ăsta am lăsat casă și masă în Bușteni și am venit aici. Doar ca să îl știu mai bine, că la boala lui, umezeala de la munte nu-i face bine... Nu cerșim nimic, vreau doar să închid ochii știindu-l la adăpost de rele...» ne spune el. Îl credem! Din păcate, nu e de ajuns!

9 Decembrie 2014, 09:15 (9945 vizualizări - 7 comentarii)

Comentariile cititorilor:

Gheorghe Gabriel:
(8 Iulie 2018, 00:09)
Va bateți joc de acești oameni nevinovați.rusine să vă fie.e penibil ce se întâmplă cu aceste persoane.

gheorghe :
(6 Iulie 2017, 20:38)
un bolnav de epilepsie cara pica pe jos e suficient de bolnav sa primeasca si pensie de boala si handicap indiferent de varsta la care a debutat boala si indiferent de venituri,insa la noi nu e normal ce e normal.sa va fie rusine.bine ca beneficiaza de facilitati falsii handicapati si orbii cu biciclete.

gabriel:
(1 Februarie 2015, 00:32)
Salut Claudiu si eu aceeasi boala ca tine , dar sa stii ca e foarte greu sa-ti gasesti de munca pt ca patronii nu vor sa te angajeze chiar daca au de la stat o reducere. Eu am absolvit profesia de instalator iar cand ma duc sa ma angazej te incurca medicina muncii , pt ca de fiecare data la angajare ma intreba daca am epilepsie , ceea ce bine inteles ca eu ai mint de fiecare data. Fa niste cursuri de calificare cu o meseri usoara ceea ce bine inteles ca o sa coste. Ar fi mai bine sa te duci la Comisia de evaluare a persoanelor cu handicap de la tine din judet si sa-i intrbi daca se fac cursuri de floricultor peisagist , in comert sau informatica si dupa cursuri o sa-ti dea o diploma si cam atat , deci statul nu ne prea ajuta cu nimic. Eu am lucrat pe la unele firme de instalatii sanitare , dar m-au tinut pana cand au aflat de boala mea. Norocul meu e ca eu sunt instalator sanitar si acum fac prestari servicii , nu vreau sa te descurajez dar suntem dati deoparte. Iti doresc sa ai bafta.

alex:
(16 Decembrie 2014, 23:31)
daca vrea cineva sa te ajute cum dam de tine ?

Nae:
(10 Decembrie 2014, 19:02)
Fa-ti si matale o firma de reparatii ceva prin casele oamenilor: instalatii electrice, sanitare. Nu e nevoie sa stai nici in frig, nici la inaltime. Da un anunt la ziar si clienti mai gasesti. De mesteri e intotdeauna nevoie.

Niki:
(10 Decembrie 2014, 18:48)
Probabil incadrarea este buna la gradul mediu de handicap pentru ca altminteri exista posibilitatea contestarii in termen de 30 de zile a deciziei comisiei, putindu-se apela si la justitie daca nemultumirea persista. Problema e suma infima pe care a considerat de cuviinta statul sa o acorde. Prin comparatie, unui puscarias ii este alocat lunar cam 2400 de lei. Domnule Claudiu, sparge si matale o vitrina, fura o gaina, ceva, ca daca stai dupa fundu angajatorilor slabe sperante.

Virgil:
(10 Decembrie 2014, 18:20)
Parlamentarii fac eforturi sa-si recapete pensiile nesimtite alaturi piloti, militari si judecatori, carora Boc le-a taiat din avantaje cind cu marea recesiune. Cei care au, li se va mai da, cei care n-au, li se va lua.

Nume:
Mesaj (maximum 2000 caractere):

«Claudiu. Epileptic. Caut un loc de muncă!»

Comentariile cititorilor:

Lasă un comentariu: