Gropile de gunoi scapă de sub controlul autorităților

Oficial, cele 150 de gropi de gunoi înregistrate în Ialomița au fost închise în anul 2009. În realitate, toate aceste gropi continuă să fie folosite sub ochii îngăduitori ai autorităților locale și instituțiilor cu atribuții de îndrumare și control ale statului. Pe lîngă acestea însă, crește îngrijorător numărul gropilor de gunoi apărute peste noapte.

O poveste administrativă de adormit UE
În urmă cu 6 ani, în iulie 2009, cele 150 de gropi de deșeuri neconforme de pe teritoriul județului au fost, oficial, închise. Decizia, survenită ca urmare a unei reglementări UE prost negociată, a deschis calea unui șir nesfîrșit de blocaje administrative, dublate de încălcări flagrante ale legislației în vigoare. Obligate să identifice soluții pentru gestionarea munților de gunoi menajer produs de populație, autoritățile locale au încercat să vîndă serviciile locale de salubritate. Deși vîndute «la cheie», aceste afaceri s-au dovedit perdante în condițiile în care populația nu a fost dispusă să plătească pentru gunoiul produs în gospodărie. Nici investițiile făcute de autorități pentru înființarea de noi rampe de gunoi nu s-au dovedit mai inspirate. Ialomița a cheltuit milioane de euro, bani europeni, pentru sisteme integrate de management al deșeurilor care s-au dovedit nefuncționale. Așa se face că, la acest moment, rampele de transfer construite în Ialomița sînt nefolosite, firmele înființate sînt în faliment (vezi ADI ECOO 2009 Țăndărei), iar problema colectării deșeurilor menajere este în continuare nerezolvată.

Afacerile private cu gunoi se împut
Timp de 7 ani, Vivani a dominat fără drept de apel piața de profil. În 2007 firma inaugura cel mai modern depozit de deșeuri din România. În octombrie 2012, grupul de firme Vivani punea în funcțiune «cel mai modern incinerator de deșeuri industriale, periculoase, speciale și medicale din sud-estul Europei». La sfîrșitul anului 2014, SC Vivani intra în insolvență, iar acum înălțimea munților de gunoi din incinta firmei depășește 30 de metri! Supraîncărcarea rampelor de gunoi existente pune sub semnul întrebării colectarea deșeurilor menajere la nivelul județului Ialomița. La fel se întîmplă și în cazul deșeurilor toxice. Singura instituție care poate aplica amenzi, Garda de Mediu, a devenit o instituție decorativă, lipsită de reprezentativitate în teritoriu. Scăpate de sub orice formă de control, firmele comerciale care produc gunoi, fie menajer, fie toxic, gestionează arbitrar această problemă. Sesizările privind deversarea necontrolată a gunoiului produs în gropile închise în 2009 sau în gropi nou-apărute, în imediata vecinătate a comunităților umane s-au înmulțit alarmant. Paradoxal, autoritățile locale și județene, unele dintre ele la fel de vinovate (vezi cazul Primăriei Slobozia), tac sau ridică din umeri.

Legi europene, supralegiferare românească Publicată în Monitorul Oficial nr. 505 din 8 iulie 2014, Legea 99 din 4 iulie 2014 aduce o serie de modificări importante în domeniul colectării deșeurilor de la populație. Cele mai importante dintre ele vizează însă schimbări majore în felul în care administrațiile publice vor fi obligate să abordeze problema, tot mai stringentă, a deșeurilor. Astfel, potrivit legii, «unitățile administrativ-teritoriale au calitatea de deținător legal al deșeurilor municipale și al deșeurilor similare, depozitate în recipientele amplasate în aria lor teritorială». În această calitate, «autoritățile administrației publice locale au obligația să implementeze un sistem de colectare separată pe minimum 4 fracții reciclabile, respectiv hîrtie, mase plastice, metale și sticlă». De asemenea, autoritățile publice se obligă la «asigurarea unui sistem de colectare separată a deșeurilor municipale pe minimum 2 fracții, umed și uscat, și de sortare, prin care să obțină cel puțin cele 4 fracții prevăzute mai sus». Iar pentru ca imaginea viitorului sistem de colectare să fie completă, legea mai stipulează că «durata unui contract de delegare a gestiunii nu poate fi mai mare de 35 de ani, la stabilirea acesteia luîndu-se în calcul durata necesară amortizării investițiilor prevăzute în sarcina operatorului/operatorului regional prin contractul de delegare».

29 Aprilie 2015, 16:05 (6850 vizualizări - 0 comentarii)