Ialomița este «zonă cu constrîngeri naturale specifice»

Un document postat pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale încadrează Ialomița în categoria zonelor care se confruntă «cu constrîngeri naturale sau cu alte constrîngeri specifice». Această încadrare aduce fermierilor ialomițeni un sprijin suplimentar de 54 de euro pe hectar. Oficialii Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Ialomița susțin că politicile europene în domeniul agriculturii au un grad de accesibilitate mult mai mare «în condițiile în care fermierii înțeleg că trebuie să respecte regulile stabilite de comun acord». Singurele localități din Ialomița care nu au obținut statutul de «zonă cu constrîngeri naturale specifice» sînt Valea Ciorii, Movila și Giurgeni. «Cheia accesării fondurilor europene pentru agricultură în anul 2015 o reprezintă ecocondiționalitatea» explică Florea Stoian, directorul Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură Ialomița.

Ialomița celor 54 de euro pe hectar
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a elaborat fișa Măsurii 13 «Plăți pentru zone care se confruntă cu constrîngeri naturale sau cu alte constrîngeri specifice». Prin această măsură vor fi acordate plăți compensatorii fermierilor care se angajează să-și continue activitatea în zonele care se confruntă cu constrîngeri naturale, desemnate conform art. 31-32 din Regulamentul (UE) 1305/2013, privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului. Deși la acest moment fișa măsurii împreună cu lista zonelor care se confruntă cu constrîngeri naturale, nu sînt definitive, fiind necesară aprobarea Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 de către Comisia Europeană, Ialomița a fost încadrată oficial în categoria «zonă cu constrîngeri naturale specifice». Această încadrare presupune acordarea unui sprijin de tip compensatoriu, în valoare de 54 dc euro la hectar. Prima compensatorie este plătită anual, ca sumă fixă, acordată pe hectar și reprezintă o compensație pentru pierderile de venit și costurile suplimentare suportate de fermierii care încheie angajamente voluntare anuale pentru continuarea activităților agricole în zonele desemnate în conformitate cu art. 32 (3) din Regulamentul (UE) 1305/2013.

APIA Ialomița crede în fermierii ialomițeni
Deși procedurile de accesare a fondurilor europene pentru agricultură rămîn complicate și în acest an, reprezentanții APIA Ialomița sînt încrezători că fermierii ialomițeni au capacitatea de a absorbi fondurile europene pentru agricultură aflate la dispoziția lor. Unul din argumentele care stă la baza acestei afirmații o reprezintă faptul că, în anul 2014, Ialomița a absorbit 99,9% din fondurile gestionate prin intermediul APIA. Astfel, valoarea subvenției atribuite prin intermediul Cererii Unice de Plată pe Suprafață, pe parcursul anului 2014, este de 269,8 milioane de lei. «Oamenii nu înțeleg exact mecanismele de accesare a fondurilor europene pentru agricultură. Aceste subvenții nu sînt acordate automat. Fermierii trebuie să îndeplinească o serie de condiții reglementate strict. Dacă ești dispus să te conformezi, poți obține subvenții de pînă la 600 de euro la hectar. Dar, la fel de bine, poți rămîne doar cu sprijinul pe suprafață. Depinde cît de mult dorești să muncești și cît de dispus ești să te conformezi normelor pentru a accesa aceste fonduri!» explică Florea Stoian, directorul APIA Ialomița. La nivelul județului Ialomița sînt înregistrați 9751 de fermieri. Dintre aceștia, doar 750 dețin în proprietate sau arendă suprafețe mari de teren agricol. Ceilalți 9000 practică o agricultură de subzistență, deținînd suprafețe de teren de pînă la 10 hectare.

Ghinion pentru Movila, Giurgeni și Valea Ciorii
Așa cum precizam inițial, Ialomița a fost încadrată în categoria «zonă cu constrîngeri naturale specifice», fapt care permite fermierilor ialomițeni accesarea sprijinului de 54 de euro la hectar. Există însă și excepții. Localitățile Movila, Giurgeni și Valea Ciorii nu beneficiază de această încadrare. Explicația rezidă din faptul că acestor localități li se aplică criterii suplimentare, care iau în calcul «mediile multianuale ale precipitațiilor și evapotranspirației potențiale». Concret, în cazul unităților administrativ-teritoriale unde sînt aplicate irigațiile pe cel puțin 50% din suprafața agricolă, încadrarea în categoria «zonă cu constrîngeri naturale specifice» nu mai este posibilă. Excluderea celor 3 localități a generat o serie întreagă de nemulțumiri, mai ales în rîndurile micilor fermieri, însă oficialii APIA susțin că cei afectați pot accesa alte tipuri de subvenții. «Cînd o ușă ți se închide, deschizi alta. E simplu! Trebuie doar să vrei și să o cauți...» precizează Valentin Dorobanțu, directorul adjunct al APIA Ialomița. Chiar și în cazul celor care beneficiază de plata compensatorie de 54 de euro la hectar există o serie de condiționări suplimentare care limitează valoarea acestor plăți. Astfel, în cazul fermelor cu suprafețe agricole mai mari de 50 ha (prag de la care începe aplicarea degresivității), valoarea plății scade pentru acele suprafețe agricole care depășesc această valoare după cum urmează: între 1-50 ha-100% din prima acordată pe hectar, între 50,01-100 ha-75% din prima acordată pe hectar, între 100,01-300 ha-50% din prima acordată pe hectar, iar peste 300-35% din prima acordată pe hectar. În cazul în care în urma aplicării degresivității, valoarea plății compensatorii/ha ar ajunge la un nivel inferior celui de 25 euro/ha, plata compensatorie acordată pe ha va fi în cuantum de 25 euro/ha.

Ecocondiționalitatea deschide o nouă etapă în agricultură
Ecocondiționalitatea cuprinde Bunele Condiții Agricole și de Mediu-GAEC (din engleză Good Agricultural and Environmental Condition) și Cerințele legale în materie de gestionare-SMR, precum și Cerințele minime privind utilizarea îngrășămintelor și a produselor de protecție a plantelor. Potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. 73/2009 (art. 4, 5, 6, 124), cu modificările și completările ulterioare, orice fermier care solicită plăți directe trebuie să respecte aceste norme pe tot parcursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploatației, indiferent de mărimea lor (inclusiv pe cele neeligibile și pe cele care nu mai sînt folosite în scopul producției). Nerespectarea de către fermieri a normelor de ecocondiționalitate conduce la reducerea plăților sau excluderea de la plată, la una sau mai multe scheme de sprijin, pentru unul sau mai mulți ani, cu excepția cazurilor de forță majoră sau circumstanțe excepționale. Pentru anii 2015 și 2016, normele privind ecocondiționalitatea cuprind și obligația păstrării raportului dintre suprafața terenurilor destinate pajiștilor permanente și suprafața agricolă totală, declarate de fermieri în anul 2007, numit Raport de referință. Orice fermier care solicită plăți în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin prevăzute la art. 3 alin. (1) trebuie să respecte normele privind ecocondiționalitatea prevăzute. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale sînt responsabile de implementarea normelor privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin prevăzute la art. 3 alin. (1), în raport cu domeniul de competență. APIA este autoritatea responsabilă de coordonarea activității de control privind respectarea normelor de ecocondiționalitate în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermieri. Nerespectarea normelor privind ecocondiționalitatea, ca urmare a unei acțiuni sau a unei omisiuni direct imputabile fermierului care a solicitat plăți în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin menționate la art. 3 alin. (1) în anul calendaristic în cauză, conduce la aplicarea sancțiunilor administrative, conform prevederilor art. 91 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, cu excepția cazurilor de forță majoră sau circumstanțe excepționale prevăzute de regulamentul menționat.