REPORTAJ
Ultimii eroi ai Ialomiței
Joi, 21 mai 2015, Ialomița a serbat solemn Ziua Eroilor. La Slobozia, printre cei care au participat la eveniment s-au numărat și patru dintre ultimii veterani de război ai Ialomiței. Trecuți de 90 de ani, cei 4 au fost omagiați într-un cadru festiv de către oficialii prezenți, iar garda de onoare a Regimentului Slobozia le-a dat, poate pentru ultima dată, onorul. Am profitat de ocazie pentru a vă face cunoștință cu cel mai în vîrstă dintre ei. Constantin S. Nedelcu are 93 de ani și a luptat în munții Tatra...
Veteranii de la Colonel Popescu
Sînt doar patru din cei peste 10000 de ialomițeni pe care România i-a chemat «să-și apere țara» în cel De Al Doilea Război Mondial. Sînt bătrîni! Și așa, cu scaunele de protocol în spate, la picioarele Colonelului Popescu, par mai degrabă stingheri. În fundal, subprefectul județului îndeamnă audiența la aplauze și urale. Ei privesc în gol, cu privirea rătăcită a celor uitați de Dumnezeu în viață. O viață care le-a fost cruțată pentru ca în anul de grație 2015 să fie dați exemplu generațiilor prezente. Elevii de gimnaziu nu înțeleg nimic din expozeul subprefectului, cei de liceu fumează palmat, în spate. Zamfir T. Petre a luptat în cadrul Regimentului 3 Artilerie, în Ungaria și Cehoslovacia. După război, a staționat cu regimentul timp de 3 luni în Cehoslovacia, după care s-a reîntors în țară cu atelajele cu cai. A fost decorat cu medalia «Crucea comemorativă». Tudor R. Istudor a luptat în cadrul Regimentului 9 Infanterie, în zona de Est și a ajuns pînă la Odessa. Timp de 30 de zile a mers în retragere, apoi «a întors armele» și a luptat contra Germaniei. Ziua de 9 mai l-a ajuns din urmă în localitatea Tîrnovo. S-a întors acasă pe jos, mergînd neîntrerupt timp de 10 zile. Despre Nicolae Șerban, din Fetești, oficialii nu spun nimic. A venit în ultima clipă și n-au mai apucat să-l descoasă.
Constantin, eroul din munții Tatra
Constantin S. Nedelcu este cel mai în vîrstă dintre ei. Are 93 de ani și i-a rămas destulă inimă pentru a primi onorul drepți, salutînd militărește. A luptat în Vest, contra Germaniei naziste în cadrul Diviziei 9 Infanterie, Regimentul 34 Constanța. A luptat în Cehoslovacia, în munții Tatra, unde a fost rănit de gloanțele unei mitraliere nemțești, la mîna stîngă, avînd fractură de os. A scăpat ca prin minune de amputare. A fost decorat cu medalia «Bătălie și credință». Și este suficient de lucid pentru a povesti celor din jur amintirea amintirilor care i-au marcat viața: «Cum e acum, așa a fost și atunci. Ne-au trimis la război cu un Zebeu. Cum ar veni, un băț de floarea soarelui la război. Ce să faci cu Zebeul împotriva mitralierelor nemțești. Noi aveam un cartuș pe țeavă, ei aveau un încărcător de mitralieră. Secerau nemții pe 5-6 sute de metri în jur tot ce avea viață. Iar noi, vai de zilele noastre, am scăpat... Nici n-am omorît pe nimeni, nici nu m-au omorît. Poate că de-aia am și trăit atît. N-a fost fericire, dar nici așa rău n-a fost...». Ajuns la 93 de ani, Constantin C. Nedelcu mai are puterea să se revolte. Pe țară, pe sistem, pe Guvern, pe el însuși dacă este cazul. «Nu mi-a părut rău pentru ce-am făcut. Îmi pare rău că nu ne mai consideră nimeni nimic. Îmi pare rău că nu mai am destulă vlagă să o iau de la capăt! Cu 2 milioane de lei, veteran de război, e bătaie de joc. Spun că o să mai dea 75 la sută de la anu’... Păi, mai apuc eu anul viitor? Dar uite că vorbesc prea mult și nu e bine! Hai, să fiți sănătoși și să mă prindeți din urmă, taică, că eu am trăit destul!».
26 Mai 2015, 11:10 (6759 vizualizări - 1 comentariu)
Comentariile cititorilor:
(27 Mai 2015, 00:05)
Sunt tare curioasa pe ce criterii sunt invitati veteranii de razboi. Bunicul meu, care implineste 98 ani anul acesta, a luptat in cel de-al doilea razboi mondial si a fost chiar ranit in razboi. Si el este decorat, dar nimeni nu l-a invitat la nici un eveniment