EVENIMENT

Ialomița fondurilor europene

Un raport oficial, postat pe site-ul Instituției Prefectului Ialomița, centralizează investițiile cu fonduri europene derulate în perioada 2007-2013 la nivelul județului. Conform acestuia, un număr de 39 de administrații locale și 8 instituții publice din județ au accesat sume cuprinse între 50 de mii și 50 milioane de lei pentru proiecte care au vizat de la integrarea socială a persoanelor defavorizate și pînă la investiții megalomanice în reabilitarea spațiilor publice, trecînd prin reabilitarea sistemelor de apă, a infrastructurii rutiere sau a celei agricole. Deși discutabil sub aspectul fondurilor europene accesate, raportul Instituției Prefectului oferă pentru prima oară o imagine globală a investițiilor realizate de-a lungul anilor în județ. Independent vă propune o trecere în revistă a acestora, pe categorii și domenii, lăsînd concluziile în grija celor care au responsabilități în acest sens.

SAPARD, nuca tare a fondurilor europene
Primele fonduri europene, accesate prin intermediul programului SAPARD în anii 2004-2007, au fost folosite pentru modernizarea sau construirea sistemelor de alimentare cu apă în zonele rurale din Ialomița. Valoarea acestor investiții, derulate în 18 dintre localitățile județului, a variat între 1,8 și 3 milioane de lei și a fost catalogată, la momentul respectiv, drept un succes incontestabil. În realitate, după 7 ani de funcționare, majoritatea acestor sisteme sînt compromise, iar cele care funcționează, o fac în pierdere. Mai mult decît atît, speriați de noua povară administrativă, mulți dintre primari au căutat ani în șir soluții pentru a externaliza aceste servicii. Există însă și excepții notabile. Unul dintre acesta ar putea fi Mihail Kogălniceanu. Acolo, primarul Alexandru Dinu a reușit să implementeze una dintre cele mai mari investiții realizate la nivelul județului Ialomița. În valoare de 9 milioane de lei, proiectul de modernizare a alimentării cu apă în comunele Mihail Kogălniceanu, Gura Ialomiței și Luciu poate fi considerat un succes. Însă este un succes pe care administrația locală nu l-ar mai repeta nici dacă i s-ar oferi această ocazie. «Nu! N-aș mai lua-o de la capăt așa cum am făcut-o în 2006. Atunci cînd ajungi să depinzi de alte administrații, totul devine complicat și greu de gestionat. Asta nu înseamnă că ne-am oprit și că nu accesăm fonduri europene. Acum avem un proiect prin PNDL pentru asfaltarea drumurilor... Dar și acesta merge greu, pentru că banii alocați sînt puțini și vin cu țîrîita. Dar mergem înainte și o să facem ce putem sau ce ne-o lăsa Domnul!» ne explică primarul Alexandru Dinu.

Morgana gestiunii integrate a gunoiului menajer
Concomitent cu accesarea fondurilor SAPARD, Ialomița a demarat prin anii 2006-2007, prin intermediul programului PHARE CES 2004, 2005 și 2006 investițiile în îmbunătățirea sistemului de salubrizare, colectare și gestionare a deșeurilor menajere. Astfel, peste jumătate din comunele și orașele județului Ialomița au obținut bani europeni pentru sistematizarea acestei activități și închiderea celor 150 de gropi de gunoi neconforme de la nivelul județului Ialomița. Concret, banii europeni au fost drenați în Ialomița prin intermediul a 7 proiecte de «management integrat al deșeurilor», care permiteau rezolvarea la nivel zonal a problemei deșeurilor. Primul proiect funcțional a fost ADI ECO 2008 Sfîntu Gheorghe, în valoare de aproximativ 4 milioane de lei, și a cuprins 7 localități limitrofe. Au urmat rampele de compost în valoare de 200 mii de euro bucata, complet inutile la acest moment, eșecul răsunător al ADI ECOO 2009 Țăndărei și o serie întreagă de scandaluri publice care au confirmat incapacitatea autorităților locale și județene din Ialomița de a gestiona eficient această problemă. La acest moment, în ciuda sumelor cheltuite, Ialomița continuă să rămînă o uriașă groapă de gunoi, întinsă pe 4453 de kilometri pătrați. Iar la poluarea generată de gropile de gunoi menajer neautorizate existente în acest moment se adaugă și poluarea pînzei freatice și a apelor de suprafață, poluare cauzată de lipsa stațiilor de epurare funcționale ale celor 12 mari poluatori identificați de Agenția de Mediu la nivelul județului.

Dictatura PNDR și PNDI
Următorul val de fonduri europene au fost accesate în Ialomița prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Regională și a Programului Național de Dezvoltare a Infrastructurii. Aceste fonduri au permis, în ultimii 3-4 ani, modernizarea rețelelor de drumuri locale, finalizarea lucrărilor și sistemelor de alimentare cu apă, reabilitarea obiectivelor de interes edilitar și, în general, susținerea tuturor investițiilor solicitate de către administrația locală. Aparent salvatoare, fondurile accesate de către administrațiile locale nu asigură decît o fracțiune din necesitățile administrațiilor locale. Iar efortul făcut pentru obținerea acestor fonduri, susțin edilii locali, sînt prea mari comparativ cu rezultatele. «Sînt dezamăgită. De la proiectul de gestionare a deșeurilor, singurul în urma căruia am obținut fonduri, nu facem altceva decît hîrtii. Hîrtii pentru drumuri, hîrtii pentru stația de epurare, hîrtii pentru extinderea frontului de captare... Ce să le spunem oamenilor?! Că scriem mii de pagini pentru a obține niște bani care nu mai vin... Sau vin în funcție de interesele politice?! Oamenii nu mai au răbdare să aștepte, vor rezultate. Iar noi nu putem oferi aceste rezultate, oricît ne-am strădui» ne-a declarat primarul comunei Sfîntu Gheorghe, Livia Gomes. «Sîntem o comună mică, trebuie să ne agățăm de orice oportunitate. Cîteodată sînt descurajat... dar îmi dau seama că aceasta este singura soluție și că fără fondurile astea europene nu se poate...» oferă o altă perspectivă asupra situației primarul comunei Sărățeni, Eugen Tocileanu.

Strategiile de dezvoltare, cireașa de pe coliva europeană Într-una dintre edițiile anterioare, Independent publica in extenso un material legat de «investițiile» în realizarea strategiilor de dezvoltare locală, una dintre cheile de control ale fondurilor europene în următorul ciclu programatic. Astfel, de ani buni, administrațiile județene și locale se întrec în redactarea unor strategii de dezvoltare al căror scop declarat este de «a realiza o cît mai bună reglementare și planificare strategică (...) în vederea identificării problemelor comunității, prioritizării lor, formulării viziunii și analizei de scenarii de dezvoltare». În realitate, aceste strategii reprezintă încă o formă de drenare a fondurilor publice către firme înființate de cele mai multe ori special în acest scop. Exemple în acest sens le oferă «strategiile de dezvoltare» ale județului Ialomița (957 mii de lei) sau Fetești (424 mii de lei.). Oficialii instituțiilor care au accesat fonduri pentru aceste strategii consideră că ele sînt deplin justificate. «Toate investițiile realizate în județul Ialomița în ultimii ani se bazează pe această Strategie. Ea este un instrument viu!» ne-a declarat la începutul acestei luni vicepreședintele Consiliului Județean Ialomița, Ștefan Mușoiu. Mai implicat, primarul orașului Fetești, Gheorghe Catrinoiu, are o opinie nuanțată: «De fiecare dată cînd accesăm fonduri europene sîntem priviți cu suspiciune de către cei din jur. La această neîncredere generală se mai adaugă și problemele pe care le creăm noi. Ghidurile sînt greu de înțeles și de respectat, regulile se schimbă în timpul jocului, trebuie să fii mereu atent să nu greșești, dacă o faci, chiar și fără intenție, riști să returnezi toată suma... Sîntem descurajați total... Dar, deocamdată, nu avem încotro și nu există alte soluții de finanțare a unor investiții». În ciuda acestor declarații echilibrate și realiste, comunitățile județului continuă să subziste în același mediu social și economic nesigur, tributare incompetenței și indiferenței aleșilor.

Drumurile de exploatație, o modă nouă Meticulos, raportul Instituției Prefectului Ialomița trece în revistă și proiectele cu fonduri europene aflate la acest moment în stadiul de «întocmire a documentației». Surprinzător, majoritatea acestor proiecte vizează «modernizarea infrastructurii agricole prin reabilitarea drumurilor agricole». La valori care se învîrt în jurul cifrei de 5 milioane de lei, aceste investiții reprezintă cea mai nouă tendință a administrațiilor locale. De ce se întîmplă acest lucru în condițiile în care localitățile județului continuă să aibă drumuri desfundate și străzi neasfaltate? E simplu! Potrivit Ghidului Solicitantului pentru sub-măsura 4.3 «Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole si silvice», aferentă noului PNDR 2014-2020, rata sprijinului public nerambursabil va fi de 100% din totalul cheltuielilor eligibile, și nu va depăși 1000000 euro/proiect pentru drumurile agricole de acces. În aceste condiții, chiar dacă nu au fost prevăzute în strategiile de dezvoltare locală, aceste modernizări au devenit obligatorii pentru portofoliul tuturor localităților care au preocupări legate de accesarea fondurilor europene.

Instituții cu moț european în frunte Tabloul investițiilor cu fonduri europene din Ialomița nu ar fi complet fără trecerea în revistă a proiectelor derulate în cadrul instituțiilor județene. Astfel, Prefectura Ialomița, Consiliul Județean Ialomița, Inspectoratul Școlar, AJOFM sau Episcopia Sloboziei și Călărașilor au accesat la rîndu-le fonduri europene pentru diferite tipuri de investiții. Dintre acestea, cele mai mari valori le au proiectele care au vizat «ranforsarea și modernizarea DJ201B, Ciochina-Orezu-Rași», în valoare de 36,5 milioane de lei și «Educația este calea spre răspunsul la toate întrebările», în valoare de 16,7 milioane de lei. Pe listă se regăsesc însă și proiecte extrem de puțin mediatizate, precum cel al Episcopiei Sloboziei și Călărașilor, intitulat «Promovarea în comunitate a economiei sociale», în valoare de 3,2 milioane de lei sau cel al Ageției Județene de Ocupare a Forței de Muncă Ialomița, intitulat «Formarea continuă-premisă a calității SPO», în valoare de 14,2 milioane de lei.