EVENIMENT

Ruinele culturale ale Ialomiței

În lung de linie, în satele din Ialomița au fost construite 62 de cămine culturale. O parte dintre acestea au însă nevoie de reabilitare urgentă. Prinși la mijloc, primarii din respectivele localități susțin faptul că nu dispun de fonduri suficiente pentru reabilitare. Prețul mediu pentru demararea unor astfel de lucrări începe de la 400 mii de lei.

Cultura are nevoie de reparații
Informațiile privind starea căminelor culturale din mediul rural ialomițean sînt făcute publice de reprezentanții Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Ialomița. Parcurgînd lista acestor obiective, postată pe site-ul instituției, aflăm că în localitățile rurale ale Ialomiței există un număr total de 62 de cămine culturale. 18 dintre satele recenzate de instituția publică de la Slobozia dețin cămine culturale în stare nesatisfăcătoare sau duc lipsă de astfel de obiective, autoritățile locale fiind nevoite să desfășoare activitățile culturale în alte locații. Sarcina privind întreținerea căminelor aparține direct primăriilor. În cazul celor ale căror imobile au nevoie de reabilitare, lipsa banilor este principalul factor care-i împiedică pe primari să demareze astfel de proiecte de investiții. La Manasia, de exemplu, clădirea în care ar trebui să existe căminul cultural este în prezent nefuncțională, iar în trecut era folosită pe post de grajd comunal. Activitățile sociale din cadrul comunei se desfășoară într-un spațiu strîmt, care are nevoie de reparații, însă bugetul localității este prea mic pentru astfel de lucrări. Gelal Oprea, primarul de la Manasia a explicat faptul că au fost demarate o serie de proceduri pentru a se construi un cămin cultural în adevăratul sens al cuvîntului. «Am depus un proiect la Compania Națională de Investiții și ni s-a promis că vom beneficia de fonduri în acest sens. Este tot ceea ce am putut să facem pentru a rezolva această situație. Costă mai puțin să faci unul nou decît să reabilităm clădirea pe care o avem deja în localitate» susține Gelal Oprea, primarul comunei Manasia. Pe lista localităților unde nu există astfel de obiective se află și comuna Colelia. În localitate, activitățile culturale se desfășoară într-o sală a fostului CAP, de care reprezentanții autorităților locale nu par prea încîntați. «Colelia nu a avut niciodată cămin cultural. Funcționăm în sala de ședințe a fostului CAP. E bună, dar are nevoie de multe... Cu toate acestea, nu dispunem de fonduri pentru a construi un cămin nou. Noi ni l-am dori, dar de unde bani?!» ne-a declarat Nichita Niță, primarul comunei Colelia.

Cămin de 400 mii de lei la Săveni În timp ce unii primari din Ialomița așteaptă fonduri pentru a-și putea reabilita căminele culturale sau a le construi de la zero, alții au reușit să ducă la bun sfîrșit aceste inițiative. Este cazul localității Săveni, care de un an și jumătate are un cămin cultural refăcut la cheie. Investiția a fost suportată din bugetul local al comunei și a costat 400 mii de lei. «Cred că avem cel mai frumos cămin cultural din județ. Am făcut eforturi pentru a-l reabilita, dar sîntem foarte mîndri de el. Vă așteptăm să veniți să-l vedeți!» ne-a declarat Mariana Drăgoi, primarul comunei Săveni.

27 Octombrie 2015, 16:45 (7585 vizualizări - 1 comentariu)

Citiți și:
Școlile din Ialomița încep «marea relocare» a elevilor
Ialomița: Reabilitarea digurilor, blocată instituțional

Comentariile cititorilor:

SORIN:
(29 Octombrie 2015, 12:01)
Înainte de '89, îți era mai mare dragul să vezi cămine culturale precum cele din Căzănești, M. Buzău, Mărculești, Bucu, Reviga, Făcăeni, Dridu, Fierbinți etc.. Aproape că nu exista comună și sat fără un cămin cultural mai mare sau mai mic, bine întreținut și cu activități locale sau cu invitați. Cel mai elocvent exemplu de distrugere a unor așezăminte culturale este sala de spectacole a Clubului Tineretului din Slobozia, un așezământ unde se desfășurau sute de activități artistice, și nu numai, care ajunsese depozit de făină pentru Aktaș, iar ulterior un en gros pentru Transmim. Văd că nimeni n-a fost tras la răspundere pentru distrugerea unui asemenea lăcaș de cultură. Așa că, prin extrapolare, distrugerea așezămintelor culturale din mediul rural se înscrie în jaful total. Motivarea?!: sunt construcțiI "comuniste". Faptul că unii primari se ocupă de reabilitarea sau construirea unor așezăminte culturale e de aplaudat, numai că, la prețurile actuale, efortul financiar e uriaș. Instituția la care faceți referire n-are a face cu reabilitarea sau construirea de noi așezăminte culturale. Chiar și simpla trecere în revistă trebuie să fie adusă la cunoștința Direcției pentru Cultură și Consiliului Județean, foruri competente, ultimul fiind și cel cu fondurile. Altfel rămân excursiile prin județ, tot pe banii contribuabililor, ale unor "specialiști" plini de ifose.

Nume:
Mesaj (maximum 2000 caractere):

Ruinele culturale ale Ialomiței

Comentariile cititorilor:

Lasă un comentariu: