REPORTAJ

«VETERANELE» tradițiilor populare ialomițene

Într-o lume a satului aflată în schimbare, patru bătrîne din Luciu încearcă să țină vie tradiția populară. «Veteranele» le învață pe fetele tinere arta țestului pe etamină și secrete din bucătăria românească de odinioară. Singura lor mulțumire rămîne aprecierea de care se bucură din partea întregii comunități...

Luciu, satul țesătoarelor
Aruncat la marginea județului Ialomița, satul Luciu a devenit cunoscut datorită măiestriei cu care în trecut femeile țeseau cele mai frumoase ștergare sau covoare. Astăzi tradiția aceasta s-a pierdut. Puține dintre fetele tinere din comunitate mai sînt pasionate de această îndeletnicire. Iar «veteranele» o recunosc deschis. «Acum alta este moda la noi. Cine ar mai vrea să coasă pe etamină? Fetele astea vor altceva acum...» spune ținînd în mînă un ștergar proaspăt țesut Mița Ilie, în vîrstă de 65 de ani. Bătrîna face parte din grupul celor patru «veterane» ale satului, care și-au propus să țină vie tradiția populară. Datorită acestor femei comunitatea din mijlocul Bărăganului a ajuns să fie cunoscută dincolo de granițele județului. Ca în vremurile de demult, cînd ele erau încă tinere, cele patru păstrătoare ale tradițiilor de odinioară se așază la clacă și le cheamă alături de ele pe fetele din sat pentru a le desluși arta țesutului tradițional. Zeci de ochi privesc uimiți la «veteranele» ce se întrec în a descîlci arta țesutului. «Eu am învățat să țes cînd eram în clasa I. La școală făceam ore de țesut. Mi-a plăcut tare mult și mai fac și acum asta cu plăcere. Le arăt și fetelor din ziua de azi. Multe strîmbă din nas și spun că nu-i de ele, dar sînt și unele care vor să învețe» adaugă bătrîna Mița Ilie. Dintr-o traistă de rafie, bătrîna scoate cel mai recent model, țesut de mîinile ei. Bătrîna a reprezentat în culori vii imaginea unui înger, înconjurat de motive populare. «Nu mai am eu puterea din tinerețe, dar mai lucrez atunci cînd am timp. Trebuie să ducem mai departe tradiția pe care am moștenit-o!» spune femeia, zîmbind.

Apreciate de comunitate
În comunitatea din Luciu, bătrînele se bucură de o mare apreciere. Învățătoare la școala din sat, Ana Banu încearcă să le promoveze strădania «veteranelor» de a ține vie tradiția populară. «La școală avem un cerc în care învățăm elevele să țeasă. Bătrînele sînt alături de noi și le mulțumim pentru eforturile lor de a fi alături de copii. Sînt averea noastră, a întregii comunități...» susține Ana Banu. La 87 de ani, Ștefana Nădrag încă mai mînuiește războiul de țesut și împunge cu acul foile de etamină. Le-a arătat și nepoților, iar acum se pregătește să-i învețe și pe strănepoți arta acestui meșteșug. Dar pînă cînd aceștia vor crește își petrece timpul liber cu trusa de țesut în poală. La fel de bine se pricepe și la gătit. Rețetele pe care le-a învățat cînd era tînără sînt și acum la fel de delicioase. Se mîndrește cu faptul că face cele mai bune sarmale la ceaun, iar pentru asta este apreciată de toți cei care-i calcă pragul în zilele de sărbătoare. «Mi-a plăcut să țes și să gătesc! Dar mai ales să gătesc... Secretul e să pui suflet în tot ce faci și nimic nu pare greu!» spune bătrîna Ștefana Nădrag.

Istoria folclorului ialomițean Cele mai multe mărturii despre tradiția și folclorul ialomițean sînt păstrate cu sfințenie la Muzeul Național al Agriculturii. Specialiștii din cadrul instituției au publicat numeroase studii de etnologie în care vorbesc despre istoria tradițiilor populare, specifice zonei Bărăganului și, implicit, ale județului Ialomița. În trecut, bătrînele satelor se întîlneau la șezători. Rolul acestora era acela de a îmbina lucrul cu buna dispoziție. În cadrul șezătorilor, fetele tinere își pregăteau zestrea pentru măritiș, iar în același timp rosteau ghicitori, zicale, proverbe și doine. Obiceiul șezătorilor s-a transpus în zilele noastre printr-un festival rural, organizat la început de martie în comuna Săveni. Denumit «Artă populară și tradiție folclorică» evenimentul se desfășoară în incinta căminului cultural al localității și le adună la un loc pe cele mai iscusite țesătoare din zonă. La marginea județului Ialomița, în comuna Jilavele, copiii de la școala din localitate păstrează încă vie tradiția potcovirii ouălor pascale. Acest obicei este specific zonei Moldovei și ar fi pătruns în cultura ialomițeană cu 200 de ani în urmă...

3 Noiembrie 2015, 12:45 (7036 vizualizări - 2 comentarii)

Comentariile cititorilor:

Tania:
(5 Noiembrie 2015, 13:12)
@Sorin, acest festival-concurs de tradiție culinară ialomițeană este organizat de Consiliul Județean Ialomița și Muzeul Județean Ialomița în parteneriat cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Ialomița, Muzeul Național al Agriculturii, Biblioteca Județeană Inspectoratul Școlar și Centrul Cultural. Mai informează-te înainte să afirmi ceva de care nu ai habar!

SORIN:
(4 Noiembrie 2015, 11:51)
E bine că Muzeul Național al Agriculturii păstrează mărturiile tradiției folclorului ialomițean, dar instituția "specializată" în conservarea și promovarea culturii tradiționale ialomițene cu ce se ocupă?! Cu nunțile?! Satul Luciu, devenit comună, dintotdeauna a fost, și văd că a rămas, un serios păstrător al tradițiilor strămoșești. Era o vreme când familia de profesori Casian se ocupa de tot ce mișcă folclor, și nu numai, în Mihail Kogălniceanu și toată zona. E lăudabil faptul că această preocupare și-a găsit continuatori. Poate conducerea C.J.IL va cere rezultate mai palpabile celor care au în sarcină asemenea obligații profesionale și profesioniste. Să ne plimbăm cu mașina pe banii contribuabililor așa, de f.tu-i pomana, poate fi la îndemâna oricui. Nu trebuie să fii neapărat "doctor".

Nume:
Mesaj (maximum 2000 caractere):

«VETERANELE» tradițiilor populare ialomițene

Comentariile cititorilor:

Lasă un comentariu: