EVENIMENT
Ev mediu în an electoral
Ialomița rurală nu este racordată la rețeaua de canalizare
De peste 25 ani, în Ialomița se investește în rețele de apă și canalizare. Și totuși... Un raport solicitat de ANRSC (Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice) autorităților județene confirmă faptul că doar puțin peste jumătate dintre localitățile rurale ale județului au sisteme funcționale de alimentare cu apă, iar dintre acestea doar cele în care există rețea de canalizare se pot număra pe degetele unei singure mîini. Raportul autorităților județene survine în contextul în care termenul scadent impus de directivele Uniunii Europene pentru «racordarea integrală la sistemele de canalizare și epurare» este sfîrșitul anului 2018.
Istoria recentă la galop Saga proiectelor de investiții în infrastructura edilitară la nivelul județului Ialomița a debutat în 2004, prin programul SAPARD și investițiile județene legate de implementarea rețelelor de apă. Estimările oficiale de la acel moment avansau cifra de 30 milioane de lei, bani care au fost îngropați în rețele de apă și canalizare la nivelul a 16 localități din județ. Au urmat primele investiții derulate în cadrul ciclului programatic 2007-2014. Cea mai cunoscută dintre ele este investiția accesată de către Asociația de Dezvoltare Intercomunitară «Lunca Dunării», care include localitățile Mihail Kogălniceanu, Gura Ialomiței și Giurgeni. Proiectul, în valoare de 6,2 milioane euro, asigură la acest moment alimentarea cu apă în cele 3 localități, însă nivelul de racordare la rețea al populației este mult sub așteptări. Peste «finanțările europene» accesate în ultimii 7 ani s-au suprapus fondurile guvernamentale asigurate de celebra Ordonanță 7 sau finanțările asigurate prin Planul Național de Dezvoltare Rurală. Cumulate, toate aceste finanțări însumează sute de milioane de euro. Rezultatele sînt însă modeste, ca să nu spunem că ne aflăm în fața unui eșec administrativ răsunător.
Rețea de apă da, canalizare ba Raportul statistic solicitat de ANRSC și centralizat de către Consiliul Județean Ialomița reflectă o situație incredibilă. Din totalul de 59 de localități rurale din județ, doar jumătate au sisteme de alimentare cu apă funcționale. Însumate, aceste rețele reprezintă aproximativ 600 de kilometri de conducte, unele dintre acestea aflate într-o stare avansată de degradare. Printre localitățile cu cei mai mulți kilometri de sistem de alimentare cu apă se remarcă Scînteia, cu 38,4 kilometri de rețea, Traian (21,37 km), Gheorghe Doja (14,5 km), Gheorghe Lazăr (24 de km), Săveni (18 km), Cosîmbești (24,1 km), Balaciu (27 km). Existența rețelei de apă nu presupune însă și branșarea populației la rețea. Astfel, în localitățile cu rețele de apă realizate recent, procentul celor care au avut posibilitatea de a se branșa la rețea nu depășește 25% din totalul populației. Dacă în cazul rețelelor de apă procentul depășește (cu indulgență) 50% din totalul localităților județului, în cazul sistemelor de canalizare situația este catastrofală. Astfel, relevă raportul, doar comunele Făcăeni (7,2 km), Reviga (2,85 km) și M. Kogălniceanu (7,79 km) se pot lăuda că au sisteme funcționale de canalizare. Însă și în aceste localități, numărul celor branșați este insignifiant, doar comuna Făcăeni raportînd un număr de 120 de persoane care și-au permis acest lux în mediul rural.
Scadența bate la uși Primul termen scadent privind racordarea la rețeaua de canalizare și la sistemele de epurare a apei a expirat la sfîrșitul anului 2013, cînd, la nivel național, România trebuia să atingă un grad de racordare la sistemele de canalizare de 69% și de 61% la stațiile de epurare. În 2015, aceeași Uniune Europeană cerea un grad de racordare la sistemele de canalizare de 80% și de 77% la stațiile de epurare. Iar pînă la 31 decembrie 2018, România va trebui să aibă ambele grade de racordare la 100%. Evident, aceste obiective nu vor fi niciodată atinse, iar termenele asumate nu vor fi niciodată respectate. Mai mult decît atît, decizia plenului Consiliului Județean Ialomița de respingere a Master Plan-ului propus de RAJA SA Constanța (n.red.: în luna aprilie 2016) a făcut deja un prim deserviciu locuitorilor și autorităților interesate de atragerea fondurilor europene. În aceste condiții, șansa unor potențiale investiții a fost din nou ratată, iar singurele investiții posibile rămîn cele cu fonduri guvernamentale sau locale. Revenind la raportul centralizat de Consiliul Județean Ialomița, ar mai trebui menționat faptul că, potrivit obligațiilor asumate de către România, comunitățile locale riscă să plătească amenzi zilnice «pînă la remedierea situației» pentru lipsa sistemelor de canalizare în cazul localităților cu peste 2000 de locuitori. Vom reveni!
Orașele Ialomiței mai au o șansă
Spre deosebire de localitățile rurale, majoritatea orașelor din Ialomița se prezintă mult mai bine. Astfel Urziceni și Țăndărei au la acest moment rețea de apă, sistem de canalizare și stații de epurare funcționale, Fetești urmează să finalizeze o investiție similară, în valoare de 25,2 milioane de euro, pînă la sfîrșitul lunii iunie, iar edilii slobozeni promit că vor rezolva problema apei potabile și a epurării apelor uzate «în cel mai scurt timp». Orașul Fierbinți a rezolvat și el problema epurării apelor uzate grație unei investiții de 11,1 milioane de euro și speră ca nivelul de branșare a populației la rețeaua de apă și canalizare să crească la 50% în următorii 2 ani. Iar orașele Amara și Căzănești, intrate de curînd în această competiție «contra cronometru», au făcut și ele pași semnificativi către intrarea în legalitate. Per total însă, mai e mult pînă departe!
14 Iunie 2016, 12:55 (3360 vizualizări - 1 comentariu)
Ialomița rămâne fără rețelele de apă și drumurile finanțate prin Programul Național «Anghel Saligny»
Ialomița cheltuie peste 170 milioane de lei pentru apa nepotabilă
Comentariile cititorilor:
(14 Iunie 2016, 20:03)
COMUNA Cazanesti a avut grija sa toarne un covor asfaltic de jumatate de metru pe strazile sale ca doar asa se poate fura mai mult si numai dupa aceea se vor apuca de spartul noilor sosele pentru a introduce canalizarea.Si ca jaful sa fie maxim ,primaria trebuie sa realizeze canale de scurgere a apei dupa noile sosele si sa relizeze podete pentru a facilita accesul masinilor in curtile oamenilor.