Starea Ialomiței în 2016

Un raport al Instituției Prefectului făcut public zilele trecute confirmă gradul scăzut de dezvoltare a serviciilor publice din Ialomița. Potrivit raportului, capitolele la care se înregistrează probleme sînt sistemele de alimentare cu apă și canalizare, precum și serviciile de salubritate. Din același raport mai rezultă că Ialomița are nevoie de peste 56 de kilometri de rețea electrică, precum și de servicii de transport local și județean.

Un raport alarmant
Un raport al Instituției Prefectului Ialomița, făcut public zilele trecute, centralizează principalele date statistice privind serviciile de utilități publice din cele 66 de unități administrativ-teritoriale ale județului. Demarat în luna septembrie a anului trecut, raportul cuprinde date oferite de 51 din cele 66 de localități din județ. Localitățile care nu au răspuns solicitării Instituției Prefectului sînt Adîncata, Axintele, Bărcănești, Buești, Coșereni, Drăgoești, Dridu, Gîrbovi, Maia, Movila, Sălcioara, Perieți, Sinești, Valea Ciorii și Valea Măcrișului. Serviciile de utilități publice vizate au fost alimentarea cu apă, sistemul de canalizare și epurare, salubrizarea, serviciile de transport public și sistemul de iluminat. Deși raportul nu trage concluzii, scopul lui fiind acela «de a actualiza baza de date», informațiile statistice prezentate confirmă problemele administrative și legale cu care se confruntă edilii locali. Concret, majoritatea serviciilor locale de furnizare a apei potabile nu dețin licență de funcționare și doar jumătate dintre localități au servicii funcționale de salubritate. De asemenea, județul are nevoie de «un necesar de rețea de iluminat de aprope 56 de kilometri», iar serviciile de transport sînt și ele deficitare.

Apa și canalizarea, probleme eterne
În ciuda investițiilor făcute în ultimii 25 de ani, un număr de 13 localități din Ialomița nu dețin nici la acest moment sisteme centralizate de alimentare cu apă funcționale. Este vorba despre Alexeni, Andrășești, Armășești, Bărbulești, Borănești, Ciocîrlia, Colelia, Grindu, Jilavele, Manasia, Movilița, Platonești și Roșiori. Nici în cazul celor care dețin astfel de sisteme, lucrurile nu stau cu mult mai bine. Astfel, doar 24 de localități au serviciu de alimentare cu apă proprii, înființate prin hotărîri de consilii locale. Marea surpriză o constituie însă lipsa licenței de funcționare. Din toate cele 66 de localități, doar comunele Stelnica și M. Kogălniceanu dețin o documentație completă în acest sens, restul, inclusiv serviciile din orașele județului, funcționînd ilegal. De asemenea, ar mai fi de remarcat faptul că doar 77,5% din populația județului, respectiv 70604 familii, beneficiază de acces la serviciile de apă. În ceea ce privește lungimea rețelelor de apă din județ, ea este de 4 ori mai mică decît necesarul estimat, numărul de kilometri de rețea de apă funcțională fiind de 171,8 kilometri. Nici în ceea ce privește stațiile de epurare a apei Ialomița nu excelează. Potrivit datelor oficiale, la acest moment există 3 stații de epurare în mediul urban (Slobozia, Urziceni și Țăndărei) și alte trei stații în mediul rural (Mihail Kogălniceanu, Făcăeni și Reviga). În acest context, raportul Instituției Prefectului atrage atenția asupra faptului că «nivelul de echipare cu rețele de canalizare și stații de epurare este foarte scăzut, mai ales în mediul rural. Este posibil ca în ritmul actual de extindere a lungimii rețelelor de canalizare și stațiilor de epurare să nu se poată asigura atingerea țintelor prevăzute în Directiva Consiliului 91/271/CEE, privind epurarea apelor uzate urbane, conform căreia pînă la sfîrșitul anului 2018 toate localitățile din România trebuie să fie racordate în proporție de 100%...».

Salubrizarea județului rămîne doar un vis
În ceea ce privește salubrizarea județului, raportul nu reflectă decît în mică măsură realitatea. Potrivit lui, în două treimi dintre localitățile județului există activitate de colectare și transport pentru deșeurile menajere. În realitate însă, potrivit unor informații furnizate anterior de Garda de Mediu Ialomița, majoritatea localităților județului dețin gropi de gunoi neconforme și doar jumătate dintre localități au platforme de gunoi de grajd autorizate. Independent a publicat în ultimii ani o serie întreagă de articole privitoare la situația gravă cu care se confruntă administrațiile locale în această privință. Concluzia, reflectată parțial și de raportul Instituției Prefectului, este că autoritățile locale au eșuat lamentabil la acest capitol. În Ialomița există la acest moment doar 10 operatori care prestează servicii de colectare și transport pentru deșeurile menajere, iar numărul de beneficiari plătitori nu depășește 25% din populația județului. Cele mai mari tarife pentru colectarea deșeurilor menajere de la populație se înregistrează la Țăndărei (7,09 lei) și Moldoveni (6 lei), iar în alte 10 localități, ca alternativă la tarifele stabilite în contractele de prestări servicii, a fost instituită o taxă specială prin hotărîre de consiliu local. Cea mai mare valoare a acestei taxe se înregistrează în comuna Gheorghe Doja (10 lei). Reamintim că nici la acest moment Ialomița nu deține un Plan Județean de Gestionare a Deșeurilor, iar Vivani Salubritate, deținătorul singurului Depozit Zonal de stocare a deșeurilor menajere, a anunțat creșteri semnificative de tarif.