REPORTAJ
Povești din lada de zestre
Cu o mînă ține strîns bucata de pînză. Cu cealaltă împunge acul cu ațe colorate în roșu și negru, făcînd să renască tradiționalele motive populare din zona Bărăganului. Creațiile îi aparțin Roxanei Boitaș, o adolescentă din satul Luciu, renumit în trecut pentru meșteșugul țesutului de covoare, ștergare și carpete. Anul acesta, ea a obținut locul II la Olimpiada Meșteșugurilor Artistice Tradiționale din Sibiu, eveniment dedicat tuturor elevilor care iubesc folclorul autentic românesc.
Lecția de folclor
Elevă a Liceului de Arte «Ionel Perlea» din Slobozia, Roxana Boitaș nu s-a gîndit niciodată că va fi atrasă de arta populară românească. Avea doar 11 ani cînd a participat la prima sa lecție de țesut, în cadrul unui atelier de meșteșuguri populare, deschis într-una din sălile de clasă ale Școlii Gimnaziale din Luciu. «La noi în școală s-a făcut un atelier pentru țesut. Eram în clasa V-a cînd am mers acolo și am spus că vreau să învăț și eu să țes. Aveam modele la mine în familie... Am văzut-o și pe mama cum țesea și mai ales pe bunica mea. Cel puțin bunica păstrează și acum într-o ladă de zestre toate carpetele și ștergarele pe care le-a cusut cu acul cînd era tînără...» recunoaște adolescenta. De la primele lecții despre tainele țesutului și pînă în prezent, Roxana a reușit să transforme un meșteșug popular, pe vremuri foarte răspîndit printre fetele mari din zona sa, într-o adevărată pasiune, care îi umple timpul în vacanța mare. Singurul său regret este faptul că foarte puține dintre fetele din sat sînt interesate să-i urmeze exemplul. «Țesutul a devenit o adevărată pasiune pentru mine. Îmi pare rău de faptul că nimeni nu mai vrea s-o practice. Nu înțeleg de ce nu se mai păstrează tradiția, pentru că merită. Prietenele mele de acasă se amuză cînd mă văd țesînd și-mi spun că ele au lucruri mai importante de făcut...» mărturisește adolescenta.
Simbolul culorilor
La fel ca și celelalte țesătoare cu experiență în acest meșteșug din micul sat ialomițean, care astăzi pot fi numărate pe degetele de la o singură mînă, Roxana își realizează ștergarele și carpetele prin tehnica «punctului românesc», care presupune o îmbinare inedită a firelor de bumbac. Totul cu ajutorul singurelor ustensile pe care și strămoașele sale le-au folosit în anii tinereții: pînza, acul de țesut și foarfecele. Ceea ce face special însă creațiile artizanale ale adolescentei sînt culorile firelor pe care le brodează cu migală pe fiecare bucată de fibră textilă. Ațele împletite pe pînzele Roxanei sînt colorate în roșu și negru, simbolizînd astfel viața, cu bune și cu rele. «Folosesc ațe din bumbac de diferite culori, însă, în zona noastră, se folosesc roșul și negru. Cele două culori simbolizează, spuneau bătrînele, frumusețea, vigoarea și puritatea vieții, asta în cazul roșului, și încercările, greutățile și necazurile, asta în cazul culorii negru...» explică Roxana Boitaș.
Olimpica din Luciu În prezent, lada de zestre a adolescentei are peste 30 de lucrări țesute de mîinile sale. Cele mai frumoase dintre acestea au fost expuse și admirate în cadrul concursurilor dedicate meșterilor populari. Anul acesta a participat pentru a doua oară la Olimpiada Meșteșugurilor Artistice Tradiționale, organizată la Sibiu. Alături de Roxana, alți peste 200 de copii din întreaga țară au venit să arate faptul că sînt iubitori ai artei tradiționale românești. Ca și anul trecut, la prima participare în cadrul acestui eveniment, adolescenta din Luciu a obținut locul II. De această dată, ea a creat un ștergar prin care a ilustrat imaginea unei fete care își așteaptă iubitul să se întoarcă de la război. «În trecut, pentru că nu existau fotografii, fetele țeseau pe ștergare chipul iubitului lor care pleca la război, iar apoi îl așezau sub o icoană rugîndu-se la Dumnezeu ca tînărul să se întoarcă acasă cu bine. Aceasta este povestea pe care o spune lucrarea cu care anul acesta am participat la Olimpiada de la Sibiu. Concurența a fost mare, însă eu mă bucur de premiul pe care l-am cîștigat...» mai spune Roxana.
16 August 2016, 18:35 (5461 vizualizări - 3 comentarii)











Comentariile cititorilor:
(18 August 2016, 16:49)
Felicitari! Sa nu renunti la pasiunea ta si sa fii mandra de tot ce faci... !
(17 August 2016, 05:17)
Felicitari !
(17 August 2016, 03:21)
Bravo ei. Felicitari ei si de asemenea cinste parintilor si profesorilor acesteia.