EVENIMENT
Special
Trei îngeri din Fetești-sat
Protopopiatul «Sfîntul Andrei» din Fetești încearcă de mai mulți ani să suplinească nevoile sociale ale comunității prin acțiuni filantropice și educative. Vectorul de energie al acestor activități este părintele protopop Marian Pătârlăgeanu, ajutat neobosit de către Laura Stanchi, asistent social în cadrul Departamentului de Asistență Socială din cadrul Protopopiatului. Cu ajutorul lor, ziarul nostru a reușit să-i cunoască pe trei dintre copii care învață la școlile din zonă. «Sînt trei din zeci și sute care merită atenția comunității și prețuirea noastră...» după cum spune părintele Pătârlăgeanu. «Toți cei care ne trec pragul au nevoi și griji care uneori le depășesc puterile. Cu ajutorul lui Dumnezeu și sprijinul semenilor, uneori reușim să le fim de folos... Sînt copii buni, cuminți și harnici la școală. Iar într-o bună zi, dacă au credință și răbdare, efortul lor va fi răsplătit!».
Îngeri cu aripi frînte
Laura Stanchi este asistentul social care ajută copiii-îngeri din tot orașul. Săptămînal, zeci de copii trec pragul Protopopiatului căutînd sprijin și alinare. Așa s-a întîmplat și cu cei trei copii pe care i-am cunoscut joi, 1 decembrie 2016, doi băieți și o fetiță. Fetița e ’năltuță prin comparație cu ei și are delicatețea unui lujer de crin... O cheamă Daniela Gălămuj și trăiește cu bunica, «lîngă sfînta biserică», dintr-o pensie de 400 de lei și alocația ei de copil. Bunica ei e mîndră că toată lumea din școală o cunoaște, că învață bine și e cuminte, și dornică să ajute pe toată lumea. Dar numai sufletul ei de copil de numai 11 ani știe ce înseamnă durerea de a avea părinții plecați departe: «Așa a vrut Dumnezeu, maică... Iar mie mi se rupe sufletul cînd o văd cum se roagă să mă țină Dumnezeu în viață, la 70 de ani ai mei, să pot să o cresc și să o văd mare...». Dragoș Caraș este subțire ca o stinghie de brad. Iar darul și bucuria lui e învățătura. Vine la școală tocmai de la Buliga, mai are o soră de nici 7 ani acasă, iar banii sînt întotdeauna puțini... La 11 ani, Dragoș știe deja asta. Și nu-și dorește decît sănătate pentru toată lumea. Al treilea copil, Iris Teslariu, este un înger adevărat. Și e frumos, și deștept, și silitor, cum rar vezi copii pe lume... Are un frate la liceul «Anghel Saligny» și părinți care vor intra în iarnă fără locuri de muncă și fără ajutor social de la Primărie. O tonă de lemne a găsit părintele Pătârlăgeanu, dar pentru restul grijilor zilnice ar fi nevoie de o minune. În așteptarea ei, Iris Teslariu își dorește să primească de la Moș Nicolae o carte care să facă cinste bibliotecii lui de elev silitor: «Moromeții» de Marin Preda.
Dragoș vrea să fie pompier Dragos Caraș are o voce cristalină sub care ascunde grijile familiei, prea mari pentru un copil. Învață la Școala Gimazială «Mihai Viteazul» din Fetești. E o școală de cartier, fără pretenții, dar Dragoș o iubește fiindcă este universul lui. Ne vorbește despre prieteni, despre profesori, despre concursurile la care a obținut zeci de diplome, despre pasiunea sa pentru desen, despre orele de Geografie... Și despre viitoarea sa meserie. «Eu, cînd o să fiu mare, am să mă fac pompier! Pompierii salvează viețile oamenilor și au grijă să nu se întîmple nimic rău...» ne spune el convins. Îl întrebăm ce își dorește de la Moș Nicolae, de la Moș Crăciun... «Nu îmi doresc nimic. Doar sănătate pentru toată lumea...». Convingerea din glasul lui Dragoș înfioară. Și cuvintele par, dintr-o dată, inutile...
Iris vrea să fie pace în lume Blonduț și senin ca o zi de primăvară, Iris Teslariu are profilul unui activist pentru drepturile omului. Dar el încă nu știe. Doar simte. Simte sufletele oamenilor, așa cum sînt ele, cu bune și rele. Și vrea să le îndrepte. «Cea mai veche amintire a mea este atunci cînd fratele meu s-a aplecat peste pătuțul în care stăteam și m-a luat în brațe... Era bine și cald la el în brațe, mă simțeam apărat!» ne spune zimbînd. Acum, la 11 ani, știe că menirea lui este să-i apere pe ceilalți. «Vreau să fiu polițist. Și mai vreau să fie pace în lume! Oamenii să nu se mai certe, să nu se mai laude unii în fața altora... Și oamenii mari, dar și noi, copiii...». Pentru că sufletul lui a simțit prea multe, Iris și-a promis că va ajunge să facă ceva în viață care să conteze. Ceva pentru toți oamenii din jurul lui...
Daniela vrea să fie jurnalist Zîmbetul Danielei ascunde un suflet fragil, de fetiță obligată să se maturizeze înainte de vreme. La numai 11 ani a trecut prin griji și necazuri pe care oamenii mari le au într-o viață... Și ea are un teanc de diplome, dar cea mai dragă este cea de la concursul «Comper-comunicare», unde a luat un premiu I în clasa IV-a. «Eu învăț bine la școală, iar materia mea preferată este Istoria. Îmi place să aflu lucruri noi. Ultima oară am învățat despre regate și imperii... Dacă aș putea să mă întorc în trecut, aș vrea să trăiesc într-un polis! Eu vreau să devin jurnalistă... Îmi place să scriu despre poveștile oamenilor, să călătoresc și să cunosc lumea!». Visele Danielei sînt cuminți, ca lumea ei interioară. Acolo ea scrie deja tot ce i se întîmplă. «Mi-ar plăcea să îmi aducă Moșul un jurnal! Unul adevărat, cum am văzut eu la televizor...».
16 Decembrie 2016, 11:10 (12140 vizualizări - 3 comentarii)
Comentariile cititorilor:
(21 Decembrie 2016, 00:59)
Daniela nu este fara parinti (MAMA) ma chinui in instanta de 3 ani sa o am langa mine si sora ei. Suferinta ei este ca nu este lasata cu mine unde cu siguranta ii pot oferii iubirea,linistea si tot de ce are nevoie o fetita de 11 ani . Chiar va cer si aici ajutorul sa se faca publica suferinta asta poate intervene cine trebuie
(20 Decembrie 2016, 12:42)
Pt acești îngerași de copii mai tine Dumnezeu lumea, iar cei mari au devenit rai precum animalele. Ar trebui ca oamenii și autoritățile să-i ajute
(16 Decembrie 2016, 22:05)
Copii astia sunt fiinte umane, nu-i asa !