Blestemul ulmului

De mai bine de 5 ani, Vărzaru Ștefan, proprietarul unei case pe strada Independenței, nr. 26, solicită sprijin autorităților pentru toaletarea unui ulm uriaș care amenință să-i distrugă locuința. Tot de 5 ani, autoritățile îl trimit «de la Ana la Caiafa» pretextând că nu este de competența lor rezolvarea acestei probleme. În ultima lună, din cauza ploilor și a furtunii, ulmul s-a înclinat periculos, amenințând locuințele din imediata vecinătate. Primarul Adrian Mocioniu este al treilea edil care promite o soluție...

Moștenirea domnului Vărzaru
Pe strada Independenței din Slobozia, la nr. 26, locuiește Ștefan Vărzaru. Are 58 de ani și s-a mutat aici prin 2008, când a moștenit casa. Iar o dată cu ea a moștenit și ulmul... Ulmul crește între gardul lui și al vecinului, Dumitrache Stoicescu. Dar de înclinat, se înclină pe casa lui. Știe asta demult, de la tatăl său, care a murit cu oful ăsta. Dar, de vreo 5 ani, ulmul a început să se încline mai tare... Și să se usuce! Așa că, prima oară, domnul Vărzaru a făcut o cerere la Primărie pe vremea când primar era Gabi Ionașcu. Dar lui Ionașcu nu i-a stat capul la ulmul lui, că veneau alegerile. Acum 3 ani, s-a dus iar la Primărie, la Alexandru Stoica. Stoica a fost de treabă, a zis că «se rezolvă». Dar nu s-a rezolvat... «Domnule, întâi am vorbit cu vecinul, că mi-e văr... Am zis că ne înțelegem, că suntem vecini. Da’ el zice că nu-i treaba lui și nu-l afectează... Atuncea m-am adresat la Primărie. La Ionașcu, la Stoica... Am hârtiile în casă, nu mi-a răspuns nimeni. Și i-am rugat cu bani, nu degeaba, că înțeleg și eu cum stau treburile... Acum însă ulmul s-a înclinat și se usucă! Mi-e că pică pe casă și rămânem în stradă. Și noi, și văru’ și vecinul din partea astalaltă, că ulmul e mare și, dacă pică, rupe acoperiș, gard, ziduri... Și țeava de gaze care e pe partea asta, în calea lui...» își amintește el.

«De la Ana la Caiafa»
Luna trecută, de grija casei, Ștefan Vărzaru a luat-o de la capăt. Cu nevasta de mână, că acum e diabetic și pe jumătate orb din cauza bolii. A ajuns întâi la Pompieri, că avea acolo un prieten de pe vremea când lucra ca măcelar și era bun de muncă. De la Pompieri a ajuns la Apărarea Civilă, la Primărie... Iar de-acolo la DADP, care i-a dat și răspuns scris: «DADP Slobozia, prin obiectul de activitate, nu are voie să presteze servicii către terțe persoane, respectiv domeniul privat, și nici legislația în vigoare nu permite să prestăm aceste activități» i s-a comunicat înainte de a fi redirecționat către Direcția Silvică. Acolo, domnul Ștefan a dat peste un inginer care l-a ascultat și a zis că vine să vadă la fața locului: «Pâinea lui Dumnezeu, domnule... L-am cunoscut când am lăsat cererea... Inginerul Marius! A zis că vine și a venit. Cu un om, cu drujba, hotărât să facă treaba. Dar, după ce a intrat ăla în curte și s-a uitat, a zis că nu se poate, că ulmul se clatină și el nu se suie până în vârf. Așa că inginerul a plecat și după aia m-a sunat să-mi spună că degeaba mă duc după răspuns de la ei, că nu mi-l dă scris. Așa am ajuns iar la Primărie, în audiență la primarul cel nou...» își deapănă povestea Ștefan Vărzaru.

Cu ulmul deasupra capului
Primul lucru pe care i l-a cerut primarul Adrian Mocioniu domnului Ștefan a fost hârtia de la Ocolul Silvic. Asta a fost joia trecută, pe 27 iulie... Ștefan Vărzaru nu o are, că nu i-a dat-o nimeni. Primarul a fost om de înțeles și a spus că o să trimită pe cineva să vadă ce e de făcut. Luni! Dar până luni a fost întâi vineri. Și vineri, 28 iulie 2017, a plouat. Când plouă, Mioara și Ștefan Vărzaru nu stau în casă. Ies afară și se uită la ulm cum se clatină: «Săptămâna trecută, la furtună, am zis că e sfârșitul! Lumea trăgea la adăpost, în casă, noi am ieșit afară. Dormim cu frică, iepurește. De la jumătate încolo a început deja să se rupă și pică pe casă... Iar unde pică, face gaură, că acoperișul e subțire, de țiglă veche...» povestește plângând doamna Vărzaru. Domnul Vărzaru tace și se uită la trunchiul ulmului, înclinat peste casa lui. De peste gard, nevasta lui Dumitrache, Carmen Stoicescu, are altă părere: «Ulmul e al nostru, că rădăcina e mai mult la noi decât la ei. Eu nu zic să nu-l taie, dar Primăria să ne întrebe întâi pe noi, că și noi avem un cuvânt de spus...». Ulmul dârdâie sub vânt și parcă ar vrea să spună și el ceva. La rădăcina lui e baltă, că a plouat și pământul e clisă.

O poveste veche de când administrația Povestea ulmului de pe str. Independenței, nr. 26, e mai veche de anul 2008. Încă dinainte de 2000, Ion Vărzaru, tatăl domnului Ștefan, a făcut primele demersuri pentru a tăia ulmul. Era grădinar și umbra pomului nu-i lăsa roșiile să crească. «A murit cu oful ăsta. Și atuncea ulmul era drept, nu începuse să se usuce. Ziceam că nu are ce face... Dar uite că știa, săracul...» își amintește Ștefan Vărzaru. Povestea lui e doar una dintre zecile care apar an de an. La ultima furtună, 4 blocuri din Cartierul 500 au rămas fără gaze pentru că trunchiul unui arbore a îndoit țeava care alimenta zona. Arborele aparținea domeniului public, țeava era a Asociației de Proprietari... În acest caz, DADP a intervenit și a curățat zona... Și exemplele pot continua!