REPORTAJ
Artistul «Epocii de Aur»...
În vremea «Epocii de Aur», imaginea IAS-urilor, cooperativelor și a tuturor magazinelor din Ialomița depindea de îndemânarea lui Ioan Lupu, din Țăndărei. El a fost printre puținii realizatori de reclame comuniste din județ, acreditat de Partidul Comunist Român, condus de Nicolae Ceaușescu. La aproape 80 de ani, artistul care umplea de culoare fațadele gri ale clădirilor s-a reinventat. Într-un atelier improvizat, el pictează peisaje desprinse din natură și flori, gândindu-se serios să organizeze chiar și o expoziție.
Povestea unui pictor
Originar din județul Suceava, bătrânul Ioan Lupu recunoaște că a moștenit talentul artistic de la mama sa. La 10 ani avea deja pictat primul tablou. Un peisaj în care sunt reprezentate cu detalii exacte câteva clădiri și un car tras cu boi... Chiar și după atâția ani păstrează, la loc de cinste, vechea pictură realizată pe o placă de lemn. «Mama mea era o femeie foarte talentată. De la ea am moștenit și eu pasiunea pentru artă și culoare... Desenam împreună cu ea. Făcea tot felul de lucruri, în forme diverse și culori diverse. Eram fascinat de felul în care lucra...» rememorează bătrânul. La 14 ani a plecat de acasă convins că vrea să devină un pictor celebru. A bătut la porțile Institutului de Arte Plastice din Iași însă, din cauza situației financiare modeste pe care o avea acasă, a fost respins de profesori. «Mi-au zis că eu sunt de la țară și că dacă n-am bani n-are rost să mă gândesc să stau la Iași, pentru că viața e scumpă! Mi-au mai zis că ei nu au un internat unde pot să locuiesc și că mai bine îmi văd de viața mea. Și mi-au trântit ușa în nas și asta a fost tot...» spune artistul, cu ușor regret în voce.
Maestrul reclamelor comuniste
Timpul a trecut, iar viața l-a purtat pe Ioan Lupu aproape în toate colțurile țării, practicând diverse meserii. Cu toate acestea, a păstrat vie în inima sa pasiunea pentru artă și culoare. Totul a început să prindă contur într-un mic atelier din Țăndărei, unde comuniștii care i-au descoperit talentul l-au pus să realizeze reclame pentru IAS-urile, magazinele și cooperativele care erau deschise pe vremuri... De asemenea, Ioan Lupu a avea responsabilitatea de a prezenta, într-o manieră cât se poate de artistică, mesajele propagandistice care îl aveau în prim plan pe Nicolae Ceaușescu. Iar pe vremuri, reclamele și publicitatea nu se făceau pe calculator ca în zilele noastre. Totul se executa manual, cu pensula și borcanele cu culori. «Tot ce-ați văzut dumneavoastră, reclame de la Urziceni și până la Fetești, erau făcute de mine! Mergeam la IAS-uri, la cooperative și făceam firmele... Nu era deloc complicat. Trebuia să ai doar puțin talent și imaginație. Mi-a plăcut tare mult să fac asta!» recunoaște bătrânul. Cea mai plăcută perioadă era cea a Sărbătorilor de Iarnă, când îmbrăca geamurile magazinelor din orașe sau sate cu imagini specifice. «Am pictat imagini cu Moș Gerilă, pentru că nu aveam voie să-i spunem Moș Crăciun, cu oameni de zăpadă, globuri și ghirlande, ca să-i facem pe oameni să intre și să cumpere...» spune Ioan Lupu. De asemenea, o altă responsabilitate era realizarea pancartelor cu personaje din povești, folosite pentru împodobirea tradiționalului Orășel al Copiilor. «Era o încântare să vezi cum copiii vin și se uită la acele desene și rămân fascinați că pot să vadă personajele de care auzeau doar în povești. Era o perioadă interesantă...» mai spune artistul.
Atelierul de lângă sufragerie
Pasiunea pentru culoare, pensule și desen l-a făcut pe Ioan Lupu să se reinventeze. În imediata apropiere a sufrageriei, el a improvizat un atelier de pictură. Astfel, de la reclame, bătrânul a devenit pictorul care realizează tablouri cu peisaje și naturi moarte. Pe șevaletul din lemn construit de el stă așezat ultimul tablou. O natură moartă care reprezintă un buchet de flori, așezat într-o vază. Spațiul este invadat de mirosul culorilor proaspăt întinse pe paletă. «M-am tot gândit unde să-mi fac atelierul și am ales această cameră... Lucrez în liniște și în cel mult 3 zile realizez un tablou. Mă inspir din vederi, cărți poștale sau îmi pun imaginația la contribuție!» spune bătrânul pictor. În ultimele 2 săptămâni, Ioan Lupu a realizat 15 tablouri, pe care le-a expus în holul casei, ca să-și impresioneze musafirii. Vrea însă să aibă propria lui expoziție, într-un cadru mai mare, unde oamenii iubitori de artă și frumos să-i poată aprecia munca la adevărata ei valoare. Dar până atunci mai are de finalizat câteva tablouri...
8 Octombrie 2017, 13:25 (5143 vizualizări - 3 comentarii)
Comentariile cititorilor:
(15 Februarie 2018, 16:26)
Iata inca un exemplu concludent ca se poate,ca in acele timpuri pana la revolutia din 89 nu aveai stresul,frica, zilei de maine.Pt majoritatea a fost mai bine fata de acum.
(11 Octombrie 2017, 16:12)
Vorbim de anii '60 cand taranilor li se luase tot pamantul si abia aveau ce manca ei. A mentine un copil la Iasi din nimic la un liceu de arta si apoi la facultate era o mare problema. Probabil ca a fost descurajat in acest sens si nu a apucat sa se mai inscrie la vreun concurs de admitere sau i s-a sugerat ca pentru un baiat sarac ca el e mai bine sa invete o meserie practica decat sa viseze la pictura. Poate daca l-ar fi incurajat cineva mai mult sau ajutat, viata lui ar fi fost alta. In orice caz e mai mult decat laudabil ca un pensionar isi urmeaza o pasiune, in loc sa stea la meci, la TV, la birt sau cu ochiul in vizor sa-si spioneze vecinii! E chiar un batran frumos, atat in afara cat si in interior.
(9 Octombrie 2017, 18:09)
La Institutul de Arte Plastice din Iasi s-au dat intotdeauna examene de admitere. Deformarea realitatii este scuzabila in cazul subiectului,mai putin in ce priveste stilul edulcorat al reporterului.