EVENIMENT

Morgana investițiilor rurale

Ialomița studiilor de fezabilitate din perioada 2012-2018

În ultimii 6 ani, Ialomița a investit în studii de fezabilitate, proiecte tehnice, DALI (documentație de avizare a lucrărilor de intervenție), etc. aproximativ 10  milioane de lei. La prima vedere, suma pare rezonabilă... Ba, chiar modestă! O analiză minimală a acestor cheltuieli premergătoare investițiilor reflectă însă o practică neunitară și o lipsă de exercițiu evidentă. Majoritatea administrațiilor locale realizează documentația premergătoare investițiilor potrivit nivelului de înțelegere, fără a cunoaște legislația și, ce e mai grav, fără finalitate.

O analiză fără pretenții
Deși sintagma se află pe buzele tuturor, nimeni nu e capabil să o explice coerent și logic. Potrivit teoriei, un studiu de fezabilitate reprezintă instrumentul prin care investitorul decide dacă investiția este fezabilă și dacă poate fi implementată. Altfel spus, este echivalentul unui plan de afaceri pentru un investitor privat. În realitate însă, majoritatea studiilor de fezabilitate reprezintă doar o formalitate obligatorie, impusă de lege, iar realizarea lor nu oferă niciun fel de garanție, chiar și atunci când investiția vizată primește finanțare în timp util, înainte de expirarea duratei studiului de fezabilitate. Administrațiile din Ialomița se supun și ele acestor considerente de ordin general. O trecere în revistă a răspunsurilor solicitate edililor locali confirmă faptul că, în perioada 2012-2018, multe administrații locale au abuzat de acest instrument, altele au profitat punctual, iar unele nici măcar nu au auzit de existența lui. E drept, analiza noastră se bazează pe informații care de multe ori sunt contradictorii, pe sume nesistematizate și pe proiecte de investiții minore sau cu șanse de finanțare minimale. Dar chiar și așa, concluziile au o marjă de eroare acceptabilă, iar excepțiile, în cazul în care există, confirmă regula. Provocarea lansată administrațiilor locale a fost aceea de a identifica studiile de fezabilitate din perioada 2012-2018, de a cuantifica valoarea acestora și de a preciza pentru câte dintre ele au fost aprobate și devizele de lucrări. Iată ce a rezultat...

Studii de fezabilitate la bani mărunți
Solicitarea ziarului nostru a fost făcută în cursul lunii iunie 2018. În prima săptămână au răspuns mai puțin de o duzină de administrații locale. Multe dintre cele care au răspuns au cerut prelungirea termenului legal, dat fiind volumul mare de informații care trebuie prelucrat. Iată, de exemplu, răspunsul oferit de administrația locală din Mărculești: «ca urmare a cererii dumneavoastră (...), având în vedere durata pentru identificarea și difuzarea informației, precum și faptul că suntem angrenați și în alte activități (...) vă vom cumunica cele solicitate în termenul de maxim 30 de zile lucrătoare». În condițiile în care media studiilor de fezabilitate realizate la nivelul unei comune nu trece de 5, explicațiile devin caraghioase. În urma centralizării datelor furnizate de 32 de administrații locale a rezultat o valoare aproximativă a acestor studii de fezabilitate de 4,5 milioane de lei. În condițiile în care numărul total al localităților județului este 66, am dublat suma concluzionând că, în ultimi 6 ani, în Ialomița s-au cheltuit pe studii de fezabilitate aproximativ 10 milioane de lei. Suma este una estimativă și conține, inevitabil, erori. Imposibilitatea de a preciza exact sumele cheltuite de administrația locală subliniază, în fapt, dezinteresul cras pentru modul în care sunt cheltuite fondurile publice și incapacitatea edililor locali de a folosi aceste instrumente legale de accesare a fondurilor pentru investiții. Dar poate cea mai relevantă observație pe care o permite lecturarea răspunsurilor este că 3 dintre administrațiile locale care au răspuns susțin că nu au realizat în acești 6 ani de administrație niciun studiu de fezabilitate! Iată explicația primarului comunei Balaciu: «Eu sunt primar de 2 ani... În această perioadă a inițiat studii de fezabilitate, pentru niște investiții prin Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Dar înainte, nu știu... Cred că nu au existat investiții care să necesite studii de fezabilitate!» oferă o posibilă explicație primarul Simion Mirel. Printre localitățile care susțin că nu au studii de fezabilitate se numără și comunele Albești și Ion Roată.

Investițiile din spatele studiilor de fezabilitate
O sistematizare a tipurilor de investiții ar fi, de asemenea, imposibilă. Deși majoritatea studiilor de fezabilitate vizează construcția sau reabilitarea de drumuri, pe listă se află și investiții ilogice sau pentru care studiile de fezabilitate par inutile. Este, de exemplu, cazul comunei Ciocârlia, care a realizat un studiu de fezabilitate pentru construcția unui gard de cimitir. Valoarea acestui SF a fost de 4900 de lei! Probabil gardul a costat ceva mai puțin... Tot la Ciocârlia, în același an 2012, a fost nevoie de un studiu de fezabilitate pentru amenajarea cimitirului (9920 de lei) și pentru gardul Căminului Cultural, al cărui studiu de fezabilitate a fost ceva mai mare (7936 de lei). Alte studii de fezabilitate pentru care s-au cheltuit bani publici (din exces de zel apreciem, că pentru prostie sau furt nu avem suspiciuni rezonabile!), ar putea fi cele pentru reconstrucția ecologică forestieră (Colelia, 2351 de lei), înlocuire gard cimitir (Cosâmbești, 8417 de lei) sau grupuri sanitare la școală (Movilița, 4700 de lei). Cele mai scumpe studii de fezabilitate aparțin orașelor. În topul cheltuielilor pentru studii de fezabilitate conduce orașul  Fetești. De remarcat că există și studii de fezabilitate care permit accesarea de fonduri europene. Acestea au valori de 5 până la 10 ori mai mari și includ promisiunea unor finanțări nerambursabile. Este, de exemplu, cazul elaborării studiului de trafic pentru municipiul Slobozia, a cărui valoare este de 59500 de lei, plătit în anul 2017. De altfel, circa 50% dintre studiile de fezabilitate comandate de către administrațiile locale din Ialomița nu sunt finanțate, deși devizele de lucrări au fost deja aprobate în cadrul Consiliilor Locale. Iar ca medie, luând în calcul cele 32 de administrații locale care au răspuns solicitării, media pe studiu de fezabilitate în Ialomița este de 35 mii de lei!

În loc de concluzii logice
Dincolo de informațiile (incomplete și inexacte) pe care administrațiile locale le-au oferit, am avut curiozitatea de a întreba câțiva edili locali ce gândesc despre aceste studii. Dacă regretă banii cheltuiți, dacă există un orizont de așteptare privitor la ele ori dacă intenționează să se bazeze pe acestea în viitorul apropiat. Răspunsurile solicitate sunt diverse și depind, printre altele, și de numărul de mandate ale primarilor intervievați. Alexandru Dinu, primarul comunei M. Kogălniceanu, apreciază că «dacă adunam banii pe studiile astea de fezabilitate care s-au făcut în România, făceam o autostradă de la un capăt la celălalt al țării...». Mai tânăr și încă entuziast, primarul comunei Sfântu Gheorghe, Mădălin Teculescu, crede că vremea abuzului de studii de fezabilitate a trecut: «Nu poți face studiu de fezabilitate pentru un gard de cimitir. Dar acum nu cred că se mai întâmplă așa ceva... Studiile astea au rostul lor, pentru că altfel nu poți accesa investițiile potențiale. Eu, personal, apreciez că ele sunt necesare cu condiția să stea la baza unor obiective de interes public finalizate ulterior!». Și, în sfârșit, o ultimă declarație aparține primarului comunei Borănești. Nae Adrian se află la primul mandat și, după 2 ani, încă nu a obosit să creadă că administrația se poate face și corect, în interesul legitim al comunității: «La Borănești nu există studii de fezabilitate făcute degeaba. Nu am bani de investiție, nu fac studiul! Există unul pe care l-am moștenit din 2012 și la care am renunțat... Mă costa exploatarea de 3 ori mai mult decât investiția. Iar acum am un studiu de fezabilitate pentru instalarea a 24 de camere video în toată comuna... Am dat pe el 12 mii de lei și am și bani să fac investiția! Numai că ENEL îmi cere 70 mii de lei chirie pentru că pun camerele pe stâlpi. Stâlpi care sunt pe terenul comunei, că nu i-au înfipt în aer... Asta e România și de-asta ajungi să te lipsești! Dar nu cât o să fiu eu aici, la Borănești...».

CJI a plătit studii de fezabilitate în valoare de 828 mii de lei Reamintim că și la nivelul administrației județene există o serie de date statistice privitoare la studiile de fezabilitate comandate în ultimii 6 ani. Potrivit acestora, instituția a comandat 15 astfel de studii, iar valoarea lor totală se ridică la 828 mii lei. Remarcabil în context este faptul că 11 din cele 15 studii de fezabilitate au fost inițiate în ultimii 2 ani, sub conducerea președintelui Victor Moraru. Cea mai mare valoare a unui studiu de fezabilitate comandat de CJI este pentru noul Bloc Operator al Spitalului Județean, investiție care ar urma să se deruleze prin PNDL 2. Valoarea acestui studiu este de 129,9 mii de lei, însă șansele ca investiția să fie finalizată tind către zero.

25 Iulie 2018, 11:05 (7092 vizualizări - 1 comentariu)