REPORTAJ
O poveste de 300 mii de euro
Șemineul lui Bogdan
Bogdan Vlădescu a construit șemineul în 3 ani. Iar povestea lui e scrisă pe un stativ, amplasat în fața lui, ca în muzee: «Această piesă reprezintă viața omului, cu suferința și cu truda și trecerea în lumea de dincolo așa cum este împărțită de bine și de rău, în Rai sau Iad. Este o lucrare artistică ce are mai multe simboluri în ceea ce privește arta, religia și înțelesul vieții».
Un șemineu cât 3 vile
Bogdan Vlădescu s-a retras din afaceri în urmă cu mai bine de un an... A lăsat în urmă o firmă prosperă, zeci, poate sute de piese de lemn realizate manual prin vilele orașului și casele de «boieri mari» din țară și... șemineul. Șemineul l-a realizat în perioada 2012-2015, alături de alți doi meșteri în lemn din Slobozia. Ultimii din branșa lor, susține el. «Sunt gata să dau scris că ce am făcut noi nu se va mai face niciodată! Nici la Slobozia, nici în țară... Eu am fost obsedat de lucrarea asta și de-aia a ieșit... Și nici acum nu sunt sigur că vreau să o vând. Am muncit prea mult la ea...». Șemineul odihnește într-unul dintre depozitele firmei, la adăpost de lumină și căldură. E făcut din lemn de cireș și sculptat manual. Realizarea lui a durat 3 ani și a fost trudnică... Bogdan spune că, dacă i-ar da cineva mâine 300 mii de euro, încă ar sta pe gânduri: «Fiecare lucrare a mea are clientul ei! Știu asta. Iar șemineului încă nu i-a venit rândul... Așa că am răbdare. Poate proprietarul lui încă nu s-a născut... Poate e scrisă să le rămână copiilor mei moștenire. Ori, poate, peste 100 de ani, va ajunge într-un muzeu, ca exemplu. Pentru că noi am fost ultimii meșteri care mai știu să lucreze lemnul așa... Și poate că meșteri mai sunt, dar nimeni nu mai e atât de nebun să lucreze 3 ani la daltă, acum, când nimic nu se mai face manual...». Tema aleasă de Bogdan pentru șemineul din lemn de cireș e «viața omului, cu suferința și cu truda și trecerea în lumea de dincolo». La baza șemineului sunt doi bărbați care țin pe umerii lor greul lumii acesteia. Deasupra lor, sunt reprezentate Raiul și Iadul, păzite de doi străjeri... Întâi Iadul, iar deasupra lui Raiul, în care zboară îngerii. «Sursa de inspirație e Renașterea italiană. Dar l-am adaptat locului nostru... Și am vrut să cuprindem în imaginile astea toată viața omului, cu chinurile și bucuriile lui!» ni se explică pedant.
Un meșter autodidact
Bogdan Vlădescu poate povesti ore în șir despre șemineul făcut de el. Dar și mai mult despre meseria lui de meșter în lemn, pe care a învățat-o dintr-o întâmplare, de unul singur: «Iubesc lemnul de când mă știu... Dar nu am crezut niciodată că voi ajunge să îl sculptez. Când eram tânăr însă, am plecat în Grecia și m-am angajat acolo la o firmă de restaurări. Așa am deprins „abc-ul“, cum se zice. După 2 ani, m-am întors acasă, la fel de sărac cum plecasem... Dar am vrut să fac și eu ce am văzut acolo. Și uite-așa a apărut firma! Nu eram singurii din România care făceam asta. Dar, între timp, numărul manufacturilor s-a împuținat până la dispariție. Nu știu să mai fie cineva care să facă acum ceea ce faceam noi la începuturi... Așa că piesele noastre de mobilier au devenit acum piese unicat!». Bogdan se pierde brusc în amintiri și tace. Prefiră în minte începuturile, alături de partenerul de afaceri, apoi primele lucrări, primele comenzi, bucuria începutului de drum, banii frumoși pe care i-au câștigat cândva, orele nesfârșite de muncă, prima expoziție de mobilă la care au participat. «Dacă nu era expoziția aia, nu aveam nici șemineul... Făcusem o lucrare mai mică, tot un șemineu... Și am mers la o expoziție... Ei, bine, în două ore l-am vândut! Apoi veneau oamenii să se pozeze cu el, vedeau anunțul și întrebau dacă l-am vândut în țară sau afară. Și când auzeau că a rămas în țară, se bucurau ca niște copii... Atunci a apărut ideea de a face o lucrare de mari dimensiuni, ceva care să rămână după noi. Și, după cum vedeți, a rămas!». Ne apropiem de șemineu și nu ne putem abține să nu-l atingem. Bărbații sculptați de Bogdan par vii și ne urmăresc cu privirea. Venele mâinilor sunt proeminente. Le atingem, ca să ne convingem că nu sunt reale. Bogdan râde, amintindu-ne: «V-am spus că nu o să vă puteți abține!».
Născut a doua oară Șemineul nu a arătat dintotdeauana așa. Bogdan își amintește că prima oară șemineul a avut o nuanță mai întunecată, care nu permitea evidențierea detaliilor. «Prima dată l-am prezentat la RomExpo, la București. Am ajuns târziu, n-am mai găsit locuri în pavilionul central... Așa că ne-au așezat la raionul de antichități. Era și lumină puțină, și el închis la culoare, precum cafeaua... Atunci ne-am dat seama că nu se vedeau detaliile... Chiar și așa, am fost la un pas de a-l vinde. Îmi amintesc că am cerut atunci 250 mii de euro și ni s-a oferit 175 de mii! Un domn, în Corbeanca... Avea o casă în stil brâncovenesc, ne-a arătat poze. Ar fi fost taman bine, că șemineul e mare, are nevoie de 3 metri cel puțin... Dar nu am vrut să îl vindem. Când ne-am întors acasă, am luat-o de la capăt. Am dat jos tot, am curățat la el o lună și am luat-o de la capăt! Practic, a fost o restaurare!». Ultima, crede Bogdan. Și o crede așa de tare, încât a renunțat să mai lucreze cu lemnul. Își dorește să susțină una dintre echipele de fotbal fete ale orașului, să facă o asociație non-profit care să susțină fenomenul sportiv local, să construiască o nouă bază sportivă pentru oraș: «E a treia oară când o iau de la capăt în viața asta. Și a treia oară cu mâinile goale. Șemineul ăsta e dintr-o altă etapă a vieții mele. N-am crezut niciodată că voi fi în stare să las ceva în urma mea... Dar am lăsat și sunt mândru de el. Poate prea mândru! Acum însă vreau altceva... Și o să reușesc, așa cum am reușit și înainte...». Îl lăsăm privindu-și lucrarea. Sau opera?! Și ne amintim din nou cum a simțit nevoia să o marcheze, prin stativul din fața șemineului: «...Această mască cu șemineu a fost realizată în perioada 2012-2015 de un grup de meșteri români într-un atelier manufacturier din Slobozia, sculptura făcându-se manual respectând anumite dimensiuni și caracteristici ale stilului neoclasic românesc».
18 August 2018, 13:50 (6734 vizualizări - 7 comentarii)
Comentariile cititorilor:
(22 August 2018, 18:18)
Domnu ,,cunoscător'' va roade invidia după cate se vede .
(22 August 2018, 17:40)
Felicitari ,stiu cine sunteti am toata admiratia si convingerea ca oricine ar vrea sa va cunoasca isi va da seama de ce fel de om sunteti .Tineti_o tot asa .
(21 August 2018, 12:27)
Un cunoscator "scluptat" cu cap de lemn..
(21 August 2018, 11:53)
Am auzit povestea seminarului,dar eu întreb dacă mai poate sclupta încă o replică identică domnul Bogdan sa nu mai ducă dorul banilor toată viața ca dupa câte știu nu prea este pe roze de când a renunțat la firma aceia profitabilă!!!
(20 August 2018, 11:44)
Bogdan este in primul rand un suflet mare, un artist, un om cu mult bun simt. Nici nu trebuie sa-l cunosti...doar sa admiri ceea ce iese din mainile lui de aur si il vei cunoaste!
o galerie cu astfel de lucrari ar fi binevenita! Felicitari Bogdan!
(19 August 2018, 01:44)
va rog , mai multe date despre Bogdan Vladescu ..spre rusinea mea ...nu stiu cine este ..poate mai publicati un articol CINE ESTI TU , BOGDAN VLADESCU ?!?...in Slobozia poate este cunoscut ..dar in celelalte colturi ale judetului ? nu -i pacat ..Va multumesc
(18 August 2018, 15:22)
Dl Bogdan ajutati echipa de fotbal UNIREA pt a reusi promovarea in liga a 2 a ,iar daca veti avea aceasta realizare va rog sa candidati la urmatoarele alegeri pt functia de primar.Nu vreau sa intru in amanunte ,dar nici un primar nu si a dorit asa ceva s-au ocupat de altele handbal,parcari subt,etc.
Va doresc mult succes in munca dumneavoastra.