Administrațiile ialomițene impozitează peste 350 mii de hectare de teren agricol

La 10 ani de la acordarea primelor subvenții europene, în Ialomița nu mai există terenuri agricole necultivate. Potrivit datelor oficiale, administrațiile locale impozitează peste 350 mii de hectare de teren arabil la un preț mediu de 55 de lei pe hectar, însumând aproximativ 20 milioane de lei anual. Primarii ialomițeni intervievați susțin că sumele colectate reprezintă singurul sprijin financiar pe care se pot baza garantat în fiecare an.

Banii aduc fericirea administrativă
Situația statistică a terenurilor agricole aflate pe teritoriul celor 66 de unități administrativ teritoriale din Ialomița reflectă o distribuire inegală a veniturilor din impozitarea terenurilor agricole. Potrivit datelor furnizate de către Direcția pentru Agricultură Județeană Ialomița, la sfârșitul anului 2017, din cele 445289 de hectare de teren care reprezintă suprafața comunelor și orașelor din județ, 352146 de hectare reprezintă terenuri agricole cultivate. Suprafața raportată de către instituție este cu aproximativ 10000 de hectare mai mică decât cea înregistrată la APIA Ialomița, pentru plata subvențiilor agricole și cu 22000 de hectare mai mică decât suprafața totală de teren agricol din Ialomița. Diferențele apar în contextul în care la terenul agricol propriu-zis se adaugă și pășuni, fânețe, vii și livezi. Acestea din urmă, de exemplu, ocupă o suprafață de 284 de hectare. Revenind la subiect, localitatea cu cea mai mare suprafață de teren agricol din județ este comuna Făcăeni, cu 17366 de hectare, urmată de Bordușani, cu 17148 ha, Stelnica, cu 11004 ha și Vlădeni, cu 10806 ha. Primarul comunei Vlădeni, Marian Dinu, susține că încasarea impozitului pe terenuri agricole aflate pe teritoriul comunei a garantat de-a lungul anilor un buget predictibil: «Sunt niște bani siguri. La noi, impozitul este de 58 de lei la hectar... La aproape 11 mii de hectare, se adună niște bani pe care ne putem baza. Oamenii plătesc, pentru că la sat nimeni nu vrea să aibă restanțe la impozite... Iar firmele plătesc pentru că au nevoie de certificate fiscale. Deci banii ăștia intră la buget și sunt folosiți pentru susținerea cheltuielilor locale!».

Și bogați, dar și săraci
În topul localităților cu venituri mari din impozitele agricole figurează și orașele. În cazul lor, valoarea impozitului este cel puțin dublă. Slobozia, de exemplu, are 9221 de hectare de teren arabil pe teritoriul său. Urmează Țăndărei, cu 9010 ha, Fetești cu 6791 ha, Amara cu 5893 ha, Căzănești cu 4642 ha, Urziceni, cu 4229 ha și Fierbinți, cu 4054 ha. Primarul acestui ultim oraș, Dobrică Pârvu, susține că luptă pentru colectarea impozitelor, în condițiile în care Fierbinți-Târg are doar statut de oraș, nu și condiții de viață specifice acestui statut. «Noi colectăm cam 80% din aceste impozite! Nu e un grad de încasare mulțumitor, pentru că avem nevoie de toți banii de care putem dispune... De aceea anul viitor intenționăm să condiționăm acordarea certificatelor fiscale de plata acestor impozite! Pe de altă parte, oamenilor le este greu să plătească... Și îi înțeleg, pentru că la Fierbinți nu beneficiază de condiții de viață similare celor de la oraș. Dar facem eforturi pentru a investi și a le oferi locuitorilor ceea ce își doresc, conform taxelor și impozitelor pe care le plătesc!» explică el. Suprafețe importante de teren agricol, comparativ cu numărul mic de locuitori, mai dețin și localitățile Bărcănești (8960 ha), Reviga (7641 ha), M. Kogălniceanu (7432 ha), Grivița (7007 ha), Axintele (7963 ha) sau Balaciu (7666 ha). La coada clasamentului, cu suprafețe de două ori mai mici sau chiar derizorii, se situează Bărbulești (900 ha), Rădulești (1735 ha), Moldoveni (1652 ha), Manasia (2693 ha), Maia (1839 ha), etc. Între acestea, cu suprafețe cuprinse între 4000 și 5000 de hectare trăiesc din impozitul pe teren restul localităților județului. La Movila, de exemplu primarul Mihai Valeriu, susține că fără aceste impozite comuna ar trage sărăcia de coadă. «Noi strângem din impozitul pe terenul agricol cam 350 mii de lei anual. Prin comparație, toate taxele și impozitele locale plătite de cetățeni nu ajung nici la jumătate din această sumă! Așa că e bine că ni le-au lăsat, să facem ce e de făcut prin comună...» ne spune el.

Reguli noi la amenajările pastorale Impozitele pe terenurile agricole reprezintă doar o față a medaliei. Pe cealaltă față figurează pășunile agricole. La nivelul județului Ialomița sunt înregistrate oficial 18131 de hectare de pășuni. De asemenea, există 3934 ha de fânețe, 3934 ha de vii și 26152 ha de păduri. Revenind la cele 18131 hectare de pășuni agricole, merită precizat faptul că acestea vor avea, începând cu anul 2019, un regim special. Mădălin Teculescu, primarul comunei Sfântu Gheorghe, explică de ce: «Noile reglementări impun asigurarea amenajamentului pastoral. Aceasta este obligația expresă a administrațiilor locale. În caz contrar, nu mai pot fi solicitate subvențiile anuale. Nu e ușor să te încadrezi în noile cerințe... La Sfântu Gheorghe, documentația aferentă celor 326 de hectare de pășune ocupă 3 bibliorafturi. Și încă nu ne-am apucat de treabă, e doar documentația!». Principalelele obligații prevăzute de noile proiecte de amenajament pastoral constau în efectuarea de studii pedologice și agrochimice. Un proiect de amenajament pastoral trebuie sa cuprindă cel puțin următoarele elemente: să descrie situația geografică, topografică și planul parcelar al pajiștilor, să descrie solul și flora, să noteze capacitatea de pășunat a pajiștii, să descrie lucrările de îngrijire și îmbunatățire a pajiștilor, precum și planul de fertilizare. În lipsa acestor proiecte, administrațiile locale nu vor beneficia de subvențiile anuale acordate de Minister.

4 Decembrie 2018, 14:20 (7942 vizualizări - 0 comentarii)