Administrația din Ialomița a realizat doar 90 de proiecte cu finanțare europeană

bonus: Ialomița rurală este departe de Europa

Dezvoltarea administrațiilor publice din Ialomița cu ajutorul fondurilor europene este greu de realizat. Conform datelor oficiale ale Autorităților de Management, organisme cu ajutorul cărora au fost implementate proiectele cu finanțare europeană, gradul de absorbție înregistrat în județul nostru este scăzut. Statistic, în ultimii 6 ani, în Ialomița au fost concepute doar 90 de proiecte cu finanțare europeană, în valoare totală de peste 800 milioane de lei, din care s-au atras puțin peste 300 de milioane. Îngrijorător este faptul că mai bine de jumătate dintre proiecte se află într-un stadiu incipient în ceea ce privește realizarea. Singura veste bună pe care Autoritățile de Management o oferă este faptul că specialiștii de la Bruxelles au decis să prelungească termenul de finalizare a tuturor proiectelor până în 2023...

Banii europeni, imposibil de obținut «Modernizare străzi și drumuri», «Amenajare rețele de apă și canalizare», «Construcție centru multifuncțional», «Reabilitare dispensar», «Reabilitare școală», «Reabilitare grădiniță», «Reabilitarea și punerea în valoare a unor monumente istorice»... Acestea sunt, pe scurt, titlurile celor mai multe proiecte realizate de reprezentanții administrațiilor publice județene și locale din Ialomița, prin care doresc să atragă fonduri europene. Estimativ, din 2014, dată la care Uniunea Europeană a deschis noul exercițiu financiar, și până în prezent, instituțiile publice din Ialomița au întocmit doar 90 de proiecte cu finanțare europeană. Valoarea aproximativă a acestora depășește suma de 800 milioane de lei. Chiar dacă aceste cifre ar trebui să ne bucure, realitatea este cu totul alta. Mai bine de jumătate dintre proiectele amintite în rândurile de mai sus sunt încă în stadiu incipient în ceea ce privește realizarea lor efectivă. Multe dintre acestea se află în faza de evaluare sau încă în faza de întocmire a documentațiilor pentru ca proiectele să fie depuse... Aceste aspecte generează și un grad scăzut al absorbției fondurilor europene. Calculele făcute de Autoritățile de Management, entități create pentru a monitoriza proiectele cu finanțare europeană și pentru a asigura implementarea corespunzătoare a acestora, arată că Ialomița a reușit să absoarbă până în prezent doar 300 milioane de lei din fondurile solicitate Uniunii Europene. Situația este generată, sunt de părere specialiștii în domeniu, de legislația extrem de complicată. «De vină, categoric, este legislația extrem de stufoasă. Noi am analizat și evaluat mai multe proiecte la stadiul de SF (n. red.: studiu de fezabilitate). Unii dintre inițiatorii proiectelor au avut grupată realizarea acestor studii cu execuția. Au fost cazuri în care au așteptat și 2 ani pentru organizarea licitațiilor și găsirea unor specialiști care să realizeze aceste documente...» a explicat Liviu Mușat, directorul executiv al Agenției de Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, entitate cu ajutorul căreia Ialomița a realizat cele mai multe proiecte cu finanțare europeană. Singura veste bună este faptul că Uniunea Europeană a decis să prelungească termenul final al execuției acestor proiecte. Astfel, inițiatorii proiectelor nu mai sunt obligați să le încheie anul viitor, dată la care se încheie exercițiul financiar actual stabilit de Uniunea Europeană. Potrivit noilor reglementări de la Bruxelles, finalizarea proiectelor a fost stabilită pentru anul 2023.

Proiecte în pericol Gura de oxigen oferită de oficialii de la Bruxelles rezolvă situația doar pe sfert. Autoritățile de Management atrag atenția cu privire la faptul că există un risc iminent ca multe dintre proiectele inițiate de administrațiile publice județene și locale din Ialomița să nu se finalizeze până în 2023. De exemplu, Consiliul Județean Ialomița este instituția publică din județ care a depus cele mai multe proiecte cu finanțare europeană. 11 la număr, acestea însumează, potrivit calculelor estimativ, peste 70 milioane de lei... Printre proiectele inițiate de Consiliul Județean Ialomița se numără și cele referitoare la reabilitarea unor monumente istorice precum Conacul Bolomey de la Cosâmbești, Orașul de Floci din Giurgeni sau Biserica de lemn «Sf. Nicolae» din fața Muzeului Național al Agriculturii... Specialiștii în domeniul absorbției fondurilor europene atrag atenția cu privire la faptul că aceste proiecte riscă să nu fie încheiate până în 2023 din cauza unor blocaje instituționale. «Sunt într-adevăr proiecte care ne dau emoții... Organizarea unor licitații este dificilă pentru că nu prea există firme specializate care să asigure reabilitarea de obiective istorice. De asemenea, este nevoie de obținerea unor avize speciale, care se eliberează într-o perioadă de timp destul de lungă. Aceste aspecte nu au fost luate în calcul de inițiatorii proiectelor!» avertizează Liviu Mușat, directorul executiv al Agenției de Dezvoltare Regională Sud-Muntenia. Într-o situație similară se află și un proiect de 8,3 milioane de lei, prin care Primăria Amara își dorește să realizeze un plan de management al întregii arii protejate Amara-Fundata. Proiectul se află în faza de evaluare, administrația locală având nevoie de avize speciale.

Ialomița rurală este departe de Europa
Deși guvernanții susțin că satele românești pot concura cu cele europene din punct de vedere al dezvoltării, realitatea este cu totul alta. În Ialomița, jumătate dintre proiectele cu finanțare europeană întocmite în ultimii 6 ani aparțin administrațiilor locale de la țară. Edilii susțin însă că banii de la Bruxelles sunt greu de obținut din cauza birocrației excesive. Așa se face că investițiile pentru care așteaptă banii oferiți de Uniunea Europeană riscă să nu ajugă în comunitățile lor.
Statistici îngrijorătoare Conform unor date oficiale, în actualul exercițiu financiar al Uniunii Europene, care a debutat în 2014, în Ialomița au fost depuse pentru finanțare 90 de proiecte. Analiza Autorităților de Management care le gestionează arată faptul că 45 dintre acestea sunt întocmite la nivelul comunităților locale din mediul rural. Multe dintre aceste proiecte vizează realizarea de drumuri comunale, reabilitarea sediilor unor instituții publice necesare comunităților locale sau amenajarea de rețele de apă și canalizare. Estimativ, valoarea tuturor proiectelor cu fonduri europene realizate în mediul rural ialomițean se apropie de 100 milioane de lei. Din păcate multe dintre aceste inițiative edilitare sunt și acum într-un stadiu incipient. Problemele care au făcut ca demersurile în ceea ce privește realizarea efectivă a proiectelor să stagneze diferă de la caz la caz. Comuna Adâncata, de exemplu, a solicitat Uniunii Europene, în 2017, peste 10 milioane de lei pentru realizarea unui sistem integrat de apă potabilă, precum și extinderea rețelei de canalizare. Conform Autorităților de Management, și la momentul de față, proiectele comunității locale din Adâncata se află într-o fază incipientă. Iată care este motivul: «Rețeaua noastră trece foarte aproape de calea ferată și avem nevoie de un aviz de la CFR pentru construcția ei... Cei de la CFR ne-au explicat că ne vor oferi documentul numai că, la rândul lor, au nevoie de un alt aviz din partea Ministerului Transporturilor. Am fost la București la Minister, ne-au promis că se rezolvă! Au trecut câteva luni de atunci, dar problema a rămas... Este foarte greu să faci proiecte europene! Am zis că le vom termina pe cele pe care le avem acum și pe urmă ne mai gândim dacă vom accesa alți bani. Banii sunt buni, dar sunt foarte, foarte greu de obținut...» a explicat Ionel Barbu, primarul comunei Adâncata. Tot din 2017, Primăria Bordușani așteaptă un răspuns din partea Uniunii Europene pentru cererea de finanțare a unui proiect în valoare de 300 mii de lei, prin care administrația locală dorește să modernizeze străzile din localitate. Până acum, edilii nu au primit niciun răspuns. «Totul se mișcă foarte, foarte greu... N-avem decât să așteptăm în continuare!» au explicat reprezentanții Primăriei Bordușani.
Drumuri agricole modernizate cu bani europeni, la Mărculești Din cele 45 de proiecte cu finanțare europeană depuse de primăriile din Ialomița, începând cu anul 2014, singurul finalizat este la Mărculești. Este vorba despre un proiect în valoare de 3,9 milioane de lei ce vizează modernizarea drumurilor de exploatație agricolă de pe raza localității. Proiectul a fost depus pentru finanțare în 2015 și s-a încheiat anul acesta. «A fost un efort imens pe care l-am făcut, dar ne bucurăm că am reușit să realizăm acest proiect!» au precizat reprezentanții Primăriei Mărculești. Administrația locală mai are însă un proiect cu finanțare europeană, prin care dorește să construiască un centru multifuncțional de zi. La momentul de față acest proiect, a cărui valoare se ridică la suma de 800 mii lei, se află în faza de evaluare.

Fermierii ialomițeni, campioni la atragerea banilor europeni
Agricultura rămâne singurul domeniu în care Ialomița excelează din punct de vedere al atragerii fondurilor europene. În 2018, conform datelor furnizate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, valoarea subvențiilor de care au beneficiat fermierii ialomițeni din sectorul agricol și zootehnic a fost de 425 milioane de lei.
Ajutoare financiare pentru fermieri Banii europeni care au ajuns la fermierii ialomițeni au fost acordați de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Ialomița în baza a două mari programe. Este vorba despre Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Calculele pe care le-au făcut reprezentanții APIA Ialomița arată faptul că suprafața de teren agricol declarată eligibilă pentru plată a fost de 363 mii de hectare. Prin comparație cu alte județe din țara noastră, Ialomița a avut în 2018 o suprafață eligibilă a cărui procent s-a apropiat de 100%. Cele mai multe subvenții pe care le-au primit anul trecut fermierii din județul nostru au fost acordate prin intermediul Fondului European de Garantare Agricolă (FEGA). Din acest program fac parte măsuri precum Schema Unică de Plată pe Suprafață (SAPS), Plata Redistributivă (PR) sau Plata pentru Practici Agricole Benefice pentru Climă și Mediu (PPABCM). Valoarea ajutoarelor financiare aferente Schemei Unice de Plată pe Suprafață a fost în 2018 de 160,4 milioane de lei. De asemenea, pentru Practici Agricole Benefice pentru Climă și Mediu au fost acordate alte 125,9 milioane de lei. Totodată, anul trecut au fost acordate de către Agenția pentru Plăți și Intervenție în Agricultură și subvenții pentru înființarea culturilor ecologice. Subvențiile acordate prin această schemă de sprijin vizează pachete care au legătură cu dezvoltarea unui sistem de agricultură mult mai benefic mediului înconjurător. Valoarea acestor ajutoare financiare a fost de peste 700 mii de lei.