REPORTAJ

Ultima romantică a Bibliotecii Județene

«Singurătatea este cea mai grea boală...» susține doamna Iulia Stoica. În bucătăria ei mică, 10 borcane cu dulceață stau alături de ultimele 3 romane împrumutate de la Bibliotecă. Merge des acolo, pentru cărți de împrumut... Că pensia-i mică tare! Și pentru că atât i-a mai rămas de la viață: cititul! Și bucuria de a trăi în poveștile pe care le descoperă în cărți.

Viața bate cartea Doamna Iulia locuiește într-un apartament micuț în centrul orașului. Singura rudă în viața este o nepoată, la București. Dar a uitat-o și ea... «Rar deschid cuiva ușa. Nici vecinii nu mai sunt cum erau înainte. Binevoitori, zâmbitori... Acum doar ne salutăm și atât. Singurătatea este cea mai grea boală...» afirmă cu glas domol Iulia Stoica. Acum, doamna Iulia are 86 ani. Este pensionară. Dar în tinerețe a fost profesoară de Biologie. «Am luat examenul și m-au repartizat la Slobozia... Eu neavând casă acolo, m-au ajutat câțiva buni prieteni, care s-au dus și ei săracii, de la Perieți, să locuiesc acolo până îmi găseam ceva în oraș. Abia eram măritată cu soțul meu. Bietul de el... Ce se mai ruga de mine să nu mai mă duc la Slobozia... Pe vremea aceea era un drum de țarână între Slobozia și Perieți. 10 zile am făcut naveta pe jos! Mie mi-au plăcut mult copiii, dar din păcate de ai mei nu am avut parte. Au murit de mititei...» povestește Iulia Stoica. Frigul, distanța dintre casă și școală și lipsa unui mijloc de locomoție au determinat-o pe femeie să renunțe la postul de profesoară de la oraș în favoarea celui de la Perieți. «M-am dus într-o zi la inspectoare și i-am zis: „Doamnă, eu nu mai pot! Iubesc mult copiii, dar nu mă descurc așa!“. Am rugat-o mult, iar aceasta a acceptat să mă repartizeze la Școala din Perieți. Eram foarte fericită, că eram aproape de casă, dar mai ales că lucram cu bărbatul meu sub același acoperiș. El era profesor de Matematică...» povestește femeia cu lacrimi în ochi.

În lumea doamnei Iulia Rămasă singură și fără vreun sprijin, Iulia Stoica a redescoperit Biblioteca Județeană «Ștefan Bănulescu» Ialomița. Pentru ea, cărțile au devenit singurele prietene. Cele mai frumoase povești de acolo le cunoaște. Și dorește să afle cât mai multe. «Doamna Stoica vine la noi la Bibliotecă să împrumute săptămânal cărți. Citește 3 cărți pe săptămână...» susțin bibliotecarele Secției Împrumut Adulți din cadrul Bibliotecii Județene «Ștefan Bănulescu» Ialomița. «De ce îmi place să citesc? Pentru că mi-am format acest obicei din copilărie. Iubeam să aflu cât mai multe informații, să fiu eu prima din clasă care le știa pe toate... Am fost eminentă! Nu a fost o obligație din partea părinților mei să citesc, căci ei erau cu muncile câmpului, nu știau ei ce înseamnă să citești...» susține Iulia Stoica. Pentru a nu uita cărțile citite, Iulia Stoica și le notează într-un repertoar vechi, uitat parcă în timp. Cu marginile îngălbenite, cu scrisul șters sau cerneală proaspătă, caietul doamnei Iulia stă la loc de cinste printre cărți. Nu uită să îl ia și pe el la Bibliotecă, unde bibliotecarele o ajută să noteze în el. «Doamna Iulia merge printre rafturi, se uită la titluri, dacă îi place vreo carte vine cu ea la noi... Ne uităm în repertoarul dumneaei și vedem dacă a citit-o sau nu. Dacă a citit-o, o ia de la capăt printre rafturi, dacă nu, o împrumută, iar titlul operei respective e notat în repertoar. E un fel de ritual...» susțin bibliotecarele. «Nu îmi place să citesc aceeași carte de două ori! Nu mai este la fel ca prima dată, nu mai simți aceleași emoții, nu mai stai cu sufletul la gură, nu te mai bucuri la fel... De aceea mi le notez. Am repertoarul acesta de peste 50 ani. Sper să ajungă pe mâini bune după ce nu voi mai fi eu...». Iulia Stoica citește cărți de dragoste, cărți de Istorie și Biologie. Nu citește ziarele și nici nu se uită la televizor pentru că nu are. «Eu mi-am creat lumea mea. Unde sunt fericită... Cărțile pe care le citesc mă inspiră enorm de mult! Pe tinerii de azi i-ar ajuta mult să se schimbe. Parcă toți sunt după același tipar. Cu blugi rupți... că așa e moda acum!» afirmă Iulia Stoica.

17 August 2019, 13:20 (5960 vizualizări - 5 comentarii)

Citiți și:
Slobozia: Evenimentele lunii decembrie la Biblioteca Județeană
Cărțile care scriu istorie la Biblioteca Județeană «Ștefan Bănulescu»
Primarul Sloboziei deszăpezește orașul pentru ambasadorul Americii

Comentariile cititorilor:

Un cetatean:
(20 August 2019, 23:12)
Si ce daca citeste cărți??? Si eu am citit mai mult de jumatate de bibliotecă si nu mă dau mare sa mi faca și mie articol.. Mare brânză....alte subiecte nu.mai.aveti de scris???caldura din.centrul sloboziei fara pomi brazi umbra si bănci,betoanele incalzite unde se dau cu role in soare copiii...halal centru mai avem....

Liviu:
(17 August 2019, 20:13)
@ Albina. Vremurile acestea sunt insuportabile pentru cei educați, in general, chiar și cei din generația 1980. Sănătate doamnei profesoare!

duru:
(17 August 2019, 18:11)
bravooo

Albinita:
(17 August 2019, 15:08)
La pensie,recuperăm lecturile multă vreme amânate, acum avem mai mult timp pentru hrană sufletului - lectura; și oricum " vremurile" de azi sunt greu de suportat, noi cei cu educația anilor '60, sintem vulnerabili!

Părinte, nu popă:
(17 August 2019, 14:14)
Aceasta profesoară, oamenilor! Altceva. Băniți ce pensie are? Nu! E mai puțin decât bănuiți....Să-i dea D-zeu sănătate și să nu se amărască de ce vede acum in școală. Să nu-i pese decât de sănătatea și lectura dânsei! E mai bine.

Nume:
Mesaj (maximum 2000 caractere):

Ultima romantică a Bibliotecii Județene

Comentariile cititorilor:

Lasă un comentariu: