EVENIMENT

Ialomița are doar 7 firme care colectează legal deșeurile menajere

Colectarea deșeurilor menajere în Ialomița este la ani lumină de legalitate. Conform informațiilor publice furnizate de către Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, doar 7 firme au licențe de funcționare pentru colectarea deșeurilor menajere. Restul administrațiilor locale au delegat aceste servicii unor firme care încearcă de ani buni, fără succes, să intre în legalitate.

Negru pe alb, de la ANRSC
Colectarea și transportul deșeurilor menajere reprezintă o activitate legală, reglementată de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice. Ca și în cazul serviciilor de furnizare a apei și canalizare, această activitate se face în baza unei licențe de funcționare eliberată de instituție. În Ialomița însă, doar 6 firme au în acest moment o astfel de licență. Este vorba despre Polaris M Holding SRL, Servicii Comunitare Amara SRL, Salubritate Urziceni SRL, Eco Euro Cab SRL, RER Ecologic Service București REBU SRL, Supercom SA, Salubritate Comunală SRL (doar pentru localitatea Vlădeni). Lor li se adaugă Steak House SRL Amara și Direcția de Administrare a Domeniului Public Slobozia, care au licențe de funcționare pentru «dezinsecție, dezinfecție și deratizare». Restul firmelor care operează în Ialomița în domeniul colectării și transporturilor deșeurilor fie nu au această licență și operează ilegal, fie au inițiat de ani buni procedura de obținerea licenței de funcționare și operează în baza acestei promisiuni asumate. Aparent, lipsa acestei licențe de funcționare nu afectează activitatea de colectare și transport a deșeurilor menajere. În realitate însă, ascunde incapacitatea administrațiilor locale din Ialomița de a se alinia la standardele impuse de Legea 211 din 2011 privind regimul deșeurilor. Conform acestei legi, administrațiile locale sunt obligate să colecteze separat deșeurile «în patru fracții», respectiv hârtie, metal, plastic și sticlă, să transporte aceste deșeuri numai în depozite autorizate, să colecteze separat deșeurile periculoase, să țină evidența colectării acestor deșeuri, etc.

«Curat-murdar» la nivel local
Pentru a evita constrângerile legislative, administrațiile locale preferă să delege aceste servicii de gestiune unor operatori economici. În cazul a aproximativ jumătate dintre administrațiile județene, acești operatori economici sunt firme create de către administrațiile locale pe baza unor asocieri. Firmele astfel create asigură colectarea și transportul deșeurilor de la populație în baza unui tarif diferențiat, realizat de către firme pe baza unei note de fundamentare și aprobat prin hotărâre de Consiliu Local. Practica este una ilegală în condițiile în care, conform Legii 101 din 2016, constituie contravenții și se sancționează cu amenzi între 30000 și 50000 de lei «încheierea de către primar a contractelor de delegare a gestiunii pentru una dintre activitățile de salubrizare a localităților prevăzute la art. 2, alin. 3, cu un operator care nu deține licență». Nici în cazul administrațiilor care au încheiat contracte cu firme care dețin licență de funcționare situația nu se prezintă mai bine. În luna februarie a anului 2020, sub presiunea măsurilor impuse de pandemie, Ministerul Mediului a cerut administrațiilor locale din întreaga țară să salubrizeze localitățile pe care le administrează. În urma controlului comisarilor Gărzii de Mediu a reieșit că 55 de administrații locale nu au putut demonstra că respectă reglementările legale în vigoare privind protecția mediului și colectarea selectivă a deșeurilor. Această stare de fapt datează din 2009, de la închiderea rampelor de gunoi neconforme! Transformate în depozite ilegale de conectare a deșeurilor, aceste rampe de gunoi se întind, conform estimărilor Gărzii de Mediu, pe 31 hectare de teren.

Practica ne omoară
Problemele de legalitate nu se opresc aici. Conform aceleiași legislații, operatorii de salubritate au obligația de a încheia contracte de prestări servicii cu fiecare beneficiar. În realitate însă, firmele facturează serviciile de colectare și transport pentru deșeurile menajere colectate la administrațiile locale. Acestea plătesc facturile în funcție de numărul de beneficiari estimați la nivelul fiecărei localități și recuperează banii de la beneficiari. Sistemul este perdant pentru administrație și generează abuzuri și ilegalități în lanț. Gradul de colectare este scăzut, administrațiile locale susțin ilegal, din bugetul local, diferența de plată, nu există date clare privind numărul de beneficiari, deșeurile menajere colectate ajung în câmp sau în depozite ilegale, șamd. Chiar și în aceste condiții, firmele de salubritate se zbat în pragul falimentului de aproape 10 ani, din cauza managementului neperformant. Marian Popa, administratorul firmei Selectiv Deșeuri SRL, firmă care deservește 12 administrații locale din mediul rural explică poziția firmei: «Noi suntem în proces de licențiere... ANRSC nu are nicio treabă, nu au ce să ne impună! Noi stabilim tarifele diferențiat, pe baza unei note de fundamentare, tarifele sunt aprobate de Consiliile Locale și oamenii plătesc la început de an, o dată cu impozitele. E legal, iar tarifele noastre sunt mici. Poate cele mai mici din județ!».

Lungul drum către legalitate Deși reprezentații firmelor de salubritate și administrațiile publice locale susțin că este legal, practica descrisă mai sus este ilegală și contravine reglementărilor ANRSC. Ca și în cazul licențelor pentru furnizarea serviciilor de apă, ANRSC închide ochii. «După cum știți, plătim 1% din veniturile încasate de firmă la ANRSC. De-aia plătim, ca să ne ajute!» explică Marian Popa filosofia acestei obligații fiscale. Singura instituție care ar putea bloca aceste practici ilegale este Prefectura Ialomița. Instituția are atribuții de control al legalității hotărârilor emise de consiliile locale. În cazul în care juriștii instituției ar constata, cum e și firesc, că hotărârile de consiliu local care stabilesc sau majorează tarifele de colectare a deșeurilor menajere contravin reglementărilor legale privind regimul deșeurilor, aceste hotărâri ar putea fi invalidate. Inutil să precizăm că instituția nu a uzat niciodată de prerogativele conferite de lege. O altă manieră de blocare a acestor hotărâri ale consiliilor locale o reprezintă atacarea lor de către populație la instanța de Contencios Administrativ. Evident, nici acest lucru nu se întâmplă. O soluție pentru ruperea acestui cerc vicios ar putea-o oferi Consiliul Județean Ialomița. Acesta ar putea iniția înființarea unui operator județean de salubritate care să deservească legal toate comunitățile locale. Ideea se află pe masa autorităților județene de mai mulți ani, însă nu a reprezentat până acum o prioritate administrativă. Dar există administrații județene în România care au reușit să implementeze proiecte similare cu ajutorul fondurilor europene, În cazul în care proiectul ar prinde contur, acesta ar trebui dublat de o investiție în înființarea unui nou depozit zonal de depozitare a deșeurilor, absolut necesar pentru a proteja mediul și a îndeplini condițiile impuse de Legea 211 din 2011, privind regimul deșeurilor.