EVENIMENT
Ruinele Conacului Marghiloman
Investiție de 9,4 milioane de lei, blocată de un proces de revendicare
De 30 de ani, Ministerul Culturii, prin Institutul Național al Patrimoniului, încearcă să consolideze conacul pe care marele om politic Alexandru Marghiloman l-a construit în Ialomița, la Hagiești. În urmă cu 2 ani, printr-un grant finanțat de Spațiul Economic European (SEE), statul român a reușit să obțină o finanțare de 9,4 milioane de lei pentru reabilitarea monumentului istoric. Proiectul presupunea reabilitarea integrală a monumentului și transformarea sa într-un centru cultural. La 2 ani distanță, Unitatea de management a Ministerului Culturii, entitate prin intermediul căreia a fost obținută finanțarea, anunță că lucrările s-au sistat din cauza unui litigiu în instanță. O pretinsă moștenitoare a celebrului om politic, pe numele său Irina Vlăduca Marghiloman, a revendicat în instanță monumentul istoric. Cauza s-a judecat, în primă instanță, la Tribunalul Ialomița, instanță care a respins acțiunea. Contactată telefonic pentru a oferi un punct de vedere cu privire la procesul pe care l-a deschis, aceasta a refuzat să facă orice comentariu.
Conacul uitat de la Hagiești Anul acesta se împlinesc 30 de ani de când Ministerul Culturii, prin Institutul Național al Patrimoniului, încearcă să valorifice Conacul Marghiloman, din Hagiești. Primele încercări de restaurare au început în anul 1992 și s-au desfășurat, cu intermitențe, până în anul 2004. În cei 12 ani în care s-a lucrat pentru renovarea monumentului istoric, statul român a investit aproximativ 1 milion de lei, iar lucrările executate au vizat în mare parte consolidarea pereților exteriori. Estimările arată că, la momentul actual, obiectivul istoric ar fi reabilitat în proporție de 20%. La 16 ani distanță de la sistarea lucrărilor de renovare, în anul 2020, Institutul Național al Patrimoniului solicită Unității de Management a Ministerului Culturii sprijin în vederea finanțării unui proiect ce vizează restaurarea integrală și transformarea în centru multicultural a Conacului Marghiloman. Finanțarea urma să fie asigurată printr-un grant oferit de Spațiul Economic European și avea valoarea de 9,4 milioane de lei. Proiectul a fost activ până în anul 2021, când inițiativa a fost blocată din cauza unui litigiu în instanță. «S-a renunțat la acest proiect din cauza unui proces. Este vorba despre un proces de revendicare a imobilului...» au declarat reprezentanții Biroului de Presă al Unității de Management din cadrul Ministerului Culturii.
Luptă în instanță Acțiunea de revendicare imobiliară a Conacului Marghiloman din Hagiești a fost inițiată de Irina Vlăduca Marghiloman, absolventă de Arte Plastice, urmașă a omului politic Alexandru Marghiloman și pretinsă moștenitoare a bunurilor care i-au aparținut acestuia și care, în prezent, se află în grija statului român. În anul 2014, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit definitiv faptul că aceasta nu are drept de moștenire asupra patrimoniului pe care l-a avut Alexandru Marghiloman. Cu toate acestea, Irina Vlăduca Marghiloman a încercat de două ori să obțină conacul de la Hagiești. Prima acțiune a fost deschisă în anul 2017, în baza Legii 10/2001, privind regimul juridic al imobilelor preluate abuziv de autoritățile comuniste. Cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la Tribunalul Ialomița, instanță care a considerat solicitarea ca fiind inadmisibilă. Sentința dată la Slobozia a fost atacată la Curtea de Apel București, magistrații bucureșteni respingând solicitarea definitiv. În anul 2020, Irina Vlăduca Marghiloman reclamă Institutul Național al Patrimoniului la Tribunalul Ialomița, solicitând din nou revendicarea Conacului Marghiloman. De această dată, procesul are ca obiect «revendicarea imobiliară». Un an mai târziu, în octombrie 2021, acțiunea sa este respinsă de judecătorii din Slobozia, aceștia invocând autoritatea lucrului judecat. «Respinge cererea de chemare în judecată având ca obiect revendicare imobiliară, întrucât există autoritate de lucru judecat în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei» susțin magistrații Tribunalului Ialomița. Sentința a fost însă atacată, urmând ca instanța de apel să emită o hotărâre definitivă. Contactată telefonic pentru a oferi un punct de vedere cu privire la lupta pe care o duce în instanță pentru revendicarea conacului din Hagiești, Irina Vlăduca Marghiloman a refuzat să facă orice comentariu: «Nu am ce să vă spun. La revedere!».
Istoria unui conac Conacul Marghiloman din Hagiești a fost construit între anii 1869-1874, după planurile unor arhitecți venețieni. Potrivit datelor istorice, clădirea a fost prevăzută cu parter cu 7 camere, un etaj cu 10 încăperi, un hol central și două terase laterale. Proprietarul moșiei, Alexandru Marghiloman (1854-1952) a fost un mare om politic al României începutului de secol XX. Procuror, deputat și chiar ministru al Justiției, Marghiloman a jucat un rol important în menținerea stării de neutralitate a României în Primul Război Mondial și a participat activ la încheierea păcii cu Germania, la finele primei mari conflagrații mondiale.
Conacul Bolomey, reabilitat cu sprijinul Consiliului Județean Ialomița
În timp ce restaurarea Conacului Marghiloman pare tot mai greu de realizat, la celălalt capăt al județului, în Cosâmbești, au început lucrările de renovare a Conacului Bolomey. În martie 2021, Consiliul Județean Ialomița a semnat contractul de finanțare pentru aceste lucrări, a căror valoare se ridică la peste 18 milioane de lei. Conform proiectului depus inițial, termenul de finalizare a acestei investiții era luna mai a anului 2023. Cel mai probabil, aici va funcționa un centru cultural.
21 Februarie 2022, 10:05 (14165 vizualizări - 4 comentarii)
Primăriile ialomițene așteaptă fonduri pentru amenajarea rețelelor de gaze naturale
Școlile ialomițene vor programe informatice scumpe, finanțate prin PNRR
Ialomița: Administrațiile locale derulează proiecte edilitare în valoare de 1,9 miliarde de lei
Comentariile cititorilor:
(25 Octombrie 2022, 13:26)
Felicitări,Ilie C.pentru extrem de corecta și documentata istorie a conacului "Marghiloman".Ar mai fi de precizat cum a devenit Iancu Marghiloman "proprietar".Cum povestește și Nicolae Penes în cărțile lui,Iancu Marghiloman a făcut avere inseland și trisand la jocul de cărți și prin relațiile cu hoții de cai.Asa devenit și proprietar al moșiei Albatros(Buzau),după o noapte de poker,când l-a furat pe boierul Musceleanu.Tot așa, fiul lui, Alexandru Marghiloman,semnatarul celui mai rușinos tratat de pace din toată istoria României,tratatul de la Buftea-Bucuresti,era numit în interbelic "TRADATORU"
(22 Februarie 2022, 11:52)
O istorie in fine corect documentata. Stimate domnule jurnalist care m-ati sunat la telefon, va rog sa dovediti prin acte ca nu sunt mostenitoare dl. Alexandru Marghiloman. Eu oricand va pun la dispozitie actele familiei mele. Astept sa faceti public dovezile Dvs. Cu stima, Irina Vladuca-Marghiloman Nascuta Butculescu-Marghiloman
(21 Februarie 2022, 17:12)
corectură: lacune, nu alcune
(21 Februarie 2022, 17:10)
Articol interesant, dacă nu ar avea mari alcune de documentare! Conacul nu a fost construit de ”marele om politic Alexandru Marghiloman” l Spre sfârșitul secolului al XVII-lea, moșia Gaiești aparținea familiei Dudeștilor, între care se remarcă Radu Dudescul, mare dregător al Țării Românești. Nu se cunoaște exact data construirii primului conac de către familia Dudescu. Este o certitudine că unui asemenea edificiu îi aparține pivnița uriașă și răcoroasă peste care s-au suprapus încăperile de la parter, boltite semicilindric. Un indiciu asupra datării conacului la sfârșitul secolului al XVII-lea ar putea fi acela că pe domeniul conacului există o biserică de curte, Biserica „Sfântul Nicolae” Hagiești, ctitorită de Radu Dudescul, în anul 1703. În secolul al XVIII-lea moșia și satul Hagiești treceau în proprietatea familiei Suțu, care a transformat și extins conacul, a mărit parterul și a înglobat încăperile existente cu un model de casă boierească specifică epocii. La jumătatea secolului al XIX-lea moșia intra în proprietatea familiei Marghiloman, omul politic destul de controversat Ion (Iancu) Marghiloman cumpărând-o de la Mihailo (Mișa) Anastasievici. Familia Mghiloman a modificat radical vechea reședință boierească și a construit între anii 1869 – 1874, cu meșteri italieni, după modelele occidentale ale vremii, un conac supraetajat pe trei niveluri, cu pivniță, parter de 7 camere, un etaj cu 10 încăperi, un hol central și 2 terase laterale, care au schimbat aspectul exterior, dar au păstrat planul și spațiul interior. Conacul avea o livadă cu numeroase specii de pomi fructiferi, care astăzi nu mai există. După încetarea din viață a lui Ion Marghiloman la 16 noiembrie 1892, prin actul de partaj din 8 februarie 1893 s-a stabilit că moșia Hagiești trece în proprietatea exclusivă a lui Mihail Marghiloman, fiul cel mic al familiei. Moșia de la Hagiești și conacul au aparținut lui Mihail Marghiloman până la decesul acestuia