REPORTAJ

La bâlciul țăndărenilor

În Ialomița, luna septembrie e luna bâlciurilor. Iar dintre toate, cel de la Țăndărei e cel mai vechi. Anul ăsta, autoritățile au organizat evenimentul timp de 4 zile, în perioada 11-14 septembrie 2022. Dar «temeiul» rămâne 14 septembrie 2022-«Ziua Crucii». «Este sărbătoarea pe care o așteaptă tot orașul... Și suntem bucuroși că orașul păstrează această tradiție an de an!» confirmă Cristi Roman, primarul orașului Țăndărei.

5 zile de socializare În fiecare an, de «Ziua Crucii», orașul Țăndărei se întoarce acasă. E o tradiție care datează de zeci și zeci de ani, dinainte de Revoluție. De-a lungul anilor, s-a ținut peste tot! Și la PECO, și «la Sinistrați», și pe șoseaua Brăilei... Apoi a rămas aici, lângă Stadion. Noi l-am vizitat în zi de duminică, a doua zi după deschidere. Aparent e un bâlci ca oricare altul, unde găsești de toate, după buzunar și nevoi. Adică struguri la 25 de lei kilul, mici la 5 lei, chiloți la 10 lei/3 perechi, șosete la 10 lei/5 perechi, ceaune de fontă începând de la 50 de lei... Dar bâlciul de la Țăndărei e mai mult de-atâta! E ultima redută a unui trecut cu care orașul se mândrește. Pensionarii își amintesc că aici îi îmbrăcau bunicii de școală, părinții își amintesc că aici s-au suit prima dată într-o comedie, iar tinerii descoperă unul dintre puținele locuri din oraș în care se pot distra. «Acum 40 de ani, când m-a adus mama prima dată la târg, erau oameni din toate satele din jur. Și oamenii erau buni și eu eram tânără... Acum nu mai e la fel. E un bâlci modern. Dar tot îmi place. E prima dată după pandemie când vin! Mi-a lipsit...» spune Liliana Popescu. «E bine că încă se mai păstrează. Bună, rea, e o tradiție... Oamenii vin să se vadă, să afle unul de altul... Dacă mai trăiesc, dacă le sunt copiii bine, dacă li s-a mărit pensia. Și dacă li s-a mărit, beau și mănâncă, că de-aia e bâlci. Dacă nu, înseamnă cu nu le e foame!» explică hâtru Ștefan Ispir.

La taraba lui Gheorghe Ceaunaru’ La bâlciul de la Țăndărei au venit anul acesta peste 100 de comercianți. Dar cum e Gheorghe Ceaunaru’ nu e nici unul. Îl cunoaște tot târgul, că vine aici de zeci de ani! Și îl respectă, că e om muncitor și își face singur ceaunele. A învățat meserie de la ai lui când copiilor le venea vremea să meargă la școală. La 14 ani, pe vremea comuniștilor, deja muncea la cooperativă. Făcea «papucașe» pentru panourile de curent. Apoi a venit Revoluția și nimica n-a mai fost bun. Acum mai are un an până la 50 și e deplin conștient că vremea meșteșugarilor apune o dată cu el: «Meșteșugul nostru trebuie susținut, dacă vrem să-l mai avem... Pentru că ai noștri s-au născut nomazi. Și vor mai trece alți 10, poate 20 de ani, până când vom ajunge să înțelegem că trebuie să ne dăm copiii la școală... Iar copiii noștri deja nu mai vor să învețe să facă ceaune. Pentru că meseria asta nu e nici respectată, nici susținută! Cum să intrăm în rândul lumii, dacă nimeni nu ne dă o șansă?! De 30 de ani aud doar promisiuni, nicio faptă...» spune trecând buricul degetului peste marginea unui ceaun de fontă. Ceaunele lui Gheorghe au garanție 20 de ani și le poți aduce înapoi dacă se găuresc în timpul ăsta. Dar el n-a pățit niciodată rușinea asta și nici nu a avut clienți nemulțumiți. Îl caută lumea acasă, iar acum vrea să acceseze și el, ca românii, bani europeni, să facă o topitorie modernă «cu injecție».

Ultimul an la Stadion
Altfel, bâlciul e vesel și lumea pestriță. Iar când se face seară, oamenii vin să se distreze, că de-aia e bâlci: «Doi pește!», «Dar engleză nu vorbești, că eu sunt de 25 de ani în Anglia... Și mă înțeleg mai bine pe engleză decât românește...». Și câte toate, de la rochii înflorate la mici plătiți «cu cardul», bâlciul de la Țăndărei are, că acum vizitatorii nu mai vin din satele din jur, ca odinioară, ci din toată Europa de unde i-au dus vremurile. Dar numai până la miezul nopții, că acum orașul are reguli, iar jandarmii nu mai știu de glumă. Iar autoritățile au înțeles că tradiția e mai puternică și decât pandemia, și decât sărăcia... Și promit public o locație distinctă pentru «Târgul de Ziua Crucii» de la Țăndărei în 2023. «Am stabilit deja locația, în afara orașului... Avem o alocare bugetară de 150000 de lei, suficientă pentru a construi un spațiu adecvat. Ne dorim ca evenimentul să se desfășoare în condiții civilizate și să devină un reper pentru Ialomița!» confirmă Cristi Roman, primarul orașului Țăndărei.

17 Septembrie 2022, 13:20 (12535 vizualizări - 3 comentarii)

Citiți și:
Bâlciul tradițional din Țăndărei se mută într-o altă locație

Comentariile cititorilor:

George:
(19 Septembrie 2022, 19:07)
Cata dreptate aveti! Asta era viata din Tandarei Gara insa in Tandarei Sat oamenii mergeau ziua la CAP iar la amiaza se opreau la DICA LINTES unde lautarii,SUCALE, LABA CHICHI si alti lautari inveseleau oamenii Oamenii imbinau munca cu distractia! Ce vremuri!!!Acum case imense, chici uri care au stricat nostalgiastraziilor, oameni lipsiti de empatie, plini de rautate!

Corcodel de la Dumitresti:
(17 Septembrie 2022, 23:14)
Dupa carciuma, de la Nr1, traia un fotograf, din Platonesti, un adventist. 99 la suta din Tandarei au poze facute de el. La Colt avea magazin VUZET, mandatar, ala cu un ochi de sticla, tatal viitorului DOCTOR DE ELITA IALOMITEAN. Vuzet asta facea parte din COOPEREATIA IALOMITEANA, asa ca dadea marfa in rate, televizoare, mobila, haine, etc. In anul 1979 si mama mea a facut rata, sa ma imbrace, un taran prapadit, pleca la Scoala de Ofiteri de Securitate. Tin minte si acum, mi-a luat o scurta imblanita, kaki, stia culoarea aia care i-l batuse pe tasu, cu doua numere mai mari. Nevasta lu Vuzet, i-a zis:-Mario, ia-o mai mare, ca seamana cu tasu, asta la anu nu-l mai incape"".Si azi tin in sifonierul meu de suflet, prima haina despre care stiu ca mama mia mi-a lua-t-o pe rata si datorie .Este o mare LEGENDA ADEVARATA CU VUZET.. O capista, din Suditi, fara barbat, cu 5 copii, de datla scoala, se urca in caruta de un cal si vine la Tandarei, la COOPERATIE SA FACA RATA, SA IMBRACE COPII, SA LE IA CAIATE SI PE 15 SEPTEMBRIE SA FIE SI EI IN RANDUL LUMII.Ajuns in fata lui VUZET(om foarte dur) auzindu-l tipand, s-a ningenucheat si ia zis: ''DOMNU VUZET, BOERULE, TE ROG STA DE VORBA CU MINE INTRE 4 OCHI! EXPLOZIE, VUZET AVEA UN OCHI DE STICLA. Dimineata, la 7, am plecat cu FRATELE MEU NATU, la tasu prim secretaru si au plecat copii la scoala, dar noua EFTA NEA PUS LIPSA SI NE-A TRAS DE PERCIUNI. BOALA LUI DE FACU OAMENII

Corcodel de la Dumitresti:
(17 Septembrie 2022, 22:49)
Buna seara DRAGI MIEI DE IALOMITENI VERITABILI! Am facut pe dracu in patru si am revenit la MATCA, LA TANDAREIU ANULUI 2022. Debusolat de scarba, am plecat spre gara pe trotuarul plin de gropi, spre Sonel, la terasa de la Gara. PUSTIU, DE PUSTIU. Cinematograful unde a cantat trupa lu PAUNESCU(TOTI) UNDE Angela Similea, spunea ca vrea sa traiasca o eternitate, unde Constantinescu spunea ca IUBESTE CAINII MAIDANEZI, AZI ESTE O RELICVA, UN COSCIUG AL INDIFERENTEI, Pe dreapta cand plecam spre gara de la cinematograf, gaseam un mare magazin de UTILE, caiele, suruburi si piulite,(((((azi daramatura)))). Trec cu respect pe langa casa FARMACISTEI VLADAREANU, MAMA LUI CORNEL VLADAREANU, cel mai respectat om al meu de suflet. A crescut demn, fara tata, sprijinunduse de NOI SI MAMA LUI DEMNA. Ajung la autogara, dupa ce am trecut de DARAC, UNDE VENEAU TARANCILE CU LANA. Autogara de unde olecam eu in RAI--IN RAIUL MEU NUMIT -DUMITRESTI. Dau ce terasa NR 1, de unde seara de seara, mergeam sa vad SILOZARII CU BANI, CA TATAL MEU, SERVIND O CORABIOARA, SA LE TREACA PLEAVA STARSA IN GATUL COMUNIST, AVAND BICICLETELE AFA LA RASTEL, FIECARE AVAND ATASAT DE GHIDON, INTR-O SUPERGEANTA, O DUBLA DE PORUMB. Avea curaj militia din acele timpuri sa vada control> Asa arata TANDAREIUL DE VIS. AL ANILOR 70, CAND TOTI TRAIAM BINE DIN MUNCA SI MUNCA!

Nume:
Mesaj (maximum 2000 caractere):

La bâlciul țăndărenilor

Comentariile cititorilor:

Lasă un comentariu: