REPORTAJ
Un ziarist trăitor în lumea Ialomiței
Prietenii îi spun «Tic». Cunoscuții «domnul Tache», iar județul «Tache ziaristul»... E toate trei și, începând cu anul ăsta, mai mult decât atât. Pentru că în septembrie 2022, după 25 de ani de efort și așteptare răbdătoare, a reușit să publice monografia «Un sat trăitor în lume-File din Monografia Gimbășanilor». Pentru Nicolae Tache, cartea reprezintă trecerea de la calitatea de ziarist la cea de monograf. Pentru noi, ceilalți, istoria unui ziarist a cărui viață se confundă cu cea a județului în care trăim...
25 de ani pentru o monografie Istoria satului Gimbășani începe oficial în 1577, când domnitorul Alexandru al II-lea Mircea îl pomenește oficial într-un hrisov domnesc. Pentru Nicolae Tache începe însă acum 25 de ani, când a descoperit în biserica din Gimbășani 30 de file de manuscris și tot atâtea fotocopii de la Arhivele Naționale printre care și hrisovul lui Alexandru al II-lea. Atunci s-a născut și ideea monografiei. Dar au trebuit să treacă mai bine de 15 ani până să documenteze cei 400 de ani de istorie ai localității. «Monografia unei localități e o lucrare aridă. Iar documentaristul nu poate scrie povești. Dar eu am scormonit după ele peste tot, impulsionat de Jeni, soția mea... Pentru că asta a fost meseria mea! Iar acum cred că a fost mai bine așa. Pentru carte, e un câștig că a fost scrisă de un ziarist, nu de un istoric. Nu e doar o monografie. E o istorie pe care am adus-o la viață cu mărturii și documente. Poate de aceea oamenii sunt atât de interesați de ea. Statistic, 10% din numele familiilor din carte, se regăsesc în sat... Sunt urmașii celor care au trăit acolo, generație după generație, timp de sute de ani. 10% e un procent imens!» își începe Nicolae Tache povestea unei monografii scrisă cum nu s-a mai scris la noi.
Urmașa boierului Pribegeanu Constantin Pribegeanu a fost boierul care a întregit moșia Gimbășanilor și a rămas în amintirea sătenilor ca un boier bun și milostiv. Printre poveștile despre el se numără cea potrivit căreia a obligat argații să lase oamenii să adape boii din fântâna din curtea conacului, «după care ne-a chemat înăuntru, ne-a așezat la masă și în timp ce noi mâncam se interesa cum este grâul, cum e porumbul și dacă mai avem nevoie de una, de alta...». Monografia Gimbășanilor n-ar fi existat fără sprijinul dezinteresat al Mariei Adriana de Villegras, urmașa boierului Pribegeanu și prima femeie diplomat a României. Nicolae Tache a avut șansa să o cunoască, iar documentele donate de ea, parte reproduse în carte, au reprezentat unul dintre pilonii acestei monografii inedite a Gimbășanilor. «Fără ea, cartea ar fi fost mai săracă, poveștile mai puține. Timp de 4-5 ani mi-a permis accesul la documentele pe care le păstra și așa am aflat, de exemplu, numele proprietarilor de teren din Gimbășani de-a lungul veacurilor... Ce am reușit să prind în monografie e doar un punct de plecare. Poate altcineva, mai vrednic decât mine, va reuși să exploateze mai bine aceste documente istorice și să le valorifice importanța. Sau poate că e nevoie de o altă ediție, mai complexă. Cine știe?!» spune Nicolae Tache mai mult pentru sine.
Istoria vie repovestită în Monografie Monografia Gimbășanilor are douăsprezece capitole, peste 300 de pagini și istorii cât să umpli o bibliotecă dacă le-ai depăna la pas. Despre Simion Giambașu, «care era giambașiu la turci și cumpăra boi, cai și oi» și mai avea trei frați... Despre boierul Ion Mihăileanu, care a strămutat vatra satului în 1866. Și despre genealogiile celor trăitori acum, și despre drumuri și despre sistemul sanitar și despre sistemul de învățământ și despre biserici... Și câte toate cele care stau la temelia unui sat, din vechimea lui și până la vicecampionul olimpic la haltere Mituș Petre, care a cucerit argintul olimpic la Los Angeles, în 1984. Și pe toate Nicolae Tache le-a scris cu o bucurie de cronicar rămasă nealterată de-a lungul timpului. Însă istoria care i-a fost mai dragă între toate lui rămâne cea a bunicului soției, Ștefan Nicu, primar de nevoie vreme de două luni pe vremea guvernului Goga. Povestea lui, reconstituită în monografie, are un final care vorbește de la sine despre mentalitatea țăranilor români, trăitori sub vremuri care se schimbă: «Când au venit țărăniștii să-l instaleze primar pe Gheorghe Bicu, i-au spus. „Nea Ștefane, gata! Acum noi suntem la putere!“. Iar el le-a răspuns: „Bine c-ați venit că-mi mureau boii de foame acasă și mâine-poimâine trebuie să îi scot la arat...“».
Ultimul cronicar al Ialomiței
La 69 de ani împliniți, Nicolae Tache lasă în urmă o viață plină și trăită modest. Meseria i-a dat putere și l-a învățat multe. În 40 de ani de presă, a fost martorul unei istorii pe care a încercat de fiecare dată să o scrie cinstit. A crezut, și încă mai crede, că presa înseamnă înainte de toate, informație. Acum, privind în urmă, nu are regrete și nici nu crede că fi putut face altceva: «Până la jumătatea anilor ’80, presă însemna să oferi oamenilor informație... Dacă nu făceai asta, branșa era prima care te elimina. Apoi, încet, încet, totul s-a schimbat... Au apărut poveștile, manipularea, compromisurile fără de care nu puteai supraviețui. Și nu doar pe plan local sau național! Pretutindeni în lume a fost la fel, există atâtea studii și dovezi... Însă nu-mi pare rău de nimic. Nu aș fi putut face altceva! Îmi amintesc cu plăcere că am fost, pentru vreo 6 ani, director al Clubului Tineretului din Slobozia. Au fost și ăia ani buni, în care am făcut lucruri frumoase pentru tineri...» își amintește, mai mult de nevoie, cedând curiozității noastre de reporter. Noi ni-l amintim încă tânăr, dând șanse unor debutanți care au devenit apoi repere ale presei locale. Ni-l amintim mereu echilibrat, preocupat de acuratețea informației, niciodată prea obosit pentru a asculta poveștile oamenilor. «Cine știe, poate cândva, cineva, va face o monografie a oamenilor ale căror istorii le-am scris la ziar. Pentru că în Ialomița sunt toți oamenii aceștia, poate mii, pe care i-am cunoscut de-a lungul a peste 40 de ani...» ne mai spune Nicolae Tache înainte să închidem reportofonul.
29 Octombrie 2022, 13:10 (6838 vizualizări - 9 comentarii)
Comentariile cititorilor:
(31 Octombrie 2022, 08:32)
Respect unui ziarist de marca și unui om deosebit!
(31 Octombrie 2022, 00:05)
Felicitari pentru acest articol!
(30 Octombrie 2022, 13:27)
De 40 de ani în presă, de 40 de ani,alături de el, folosind același pix, acum cu „Monografia Gimbășanilor ” în bibliotecă .Felicitări ziarului Independent care dovedește că unificarea spirituală duce spre o dimensiune temporală optimă lăsând cititorii să se exprime prin Laudațio.Astfel putem afla păreri și modele distincte ale personalității autorului care aproape 25 de ani a tot adunat și adunat material care a absorvit lumina tiparului. Suprema ambiție a operei . Să reziste la comparații. A treia oară, felicitări , Tic !
(30 Octombrie 2022, 11:11)
felicitari
(30 Octombrie 2022, 03:40)
CU SIGURANȚĂ ESTE NEVOIE DE EDIȚIA A III A ...CINE A FOST VREDNIC DE PRIMELE DOUĂ EDIȚII VA FI SI DE URMĂTOAREA . ESTE UN DREPT ȘI O DATORIE . DIN PUNCTUL MEU DE VEDERE PRESA ÎNSEAMNĂ INFORMAȚIE ȘI DEMNITATE , IAR DOMNUL TACHE RAMÂNE UN MARE DEMN AL PRESEI IALOMIȚENE ! CU RESPECT , DORINA SANDU
(29 Octombrie 2022, 23:53)
Respect.d.nule Tache ,opera dv.este de apreciat si de respectat,a fost o munca grea ,dar cu final fericit.cine nu si.ar dori sa cunoasca monografia satului natal,sa cunoasca de unde vine.sunt bastinasi sau cilini si multe multe.imi pare rau ca nu m-am nascut in Gimbasani.Va doresc sanatate,putere sa mai bucura.ti pe care inteleg .
(29 Octombrie 2022, 20:01)
Felicitări pentru întreaga activitate, sănătate și bucurii alături de cei dragi !
(29 Octombrie 2022, 16:58)
LA MULTI ANI MAESTRE! Am avut, onoarea, cinstea si respectul, de a da MANA CU DVS.In 2003, alturi de artizanul de la Antena 1 Slobozia, cu seful meu. Cand am dat mana, am simtit, un freamat istoric, asa cum simteam la orele de istorie predate la Tandarei, de Dl. Pr. IOSIF TATAREANU.Prin mana dvs. se tranmitea o istrorie a natiei, pentru cei care aveau capacitatea de aceptie, a lectiei predate, fara vorbe, fara sunet, fara fanfare.MAESTRE, SA VA DEA DUMNEZEU TOT CE DORITI!
(29 Octombrie 2022, 15:03)
Felicitari,sanatate si putere de munca in continuare, domnule Tache!