REPORTAJ
Slobozia: Bazarul sărăciei noastre
Bazarul Municipal din Slobozia e singurul loc din oraș unde nu se schimbă nimic. Numai comercianții, când și când... Pleacă, revin, se-mpuținează. Mai sunt 50, numărați pe degete. Și nici ăia toți. Se plâng de clienții care nu mai vin, de primar, oricare ar fi el, de sărăcie, mereu mai lucie... Și iar de clienți! Dar de plecat, nu se îndură să plece: «Și unde să ne ducem?! La anii noștri cine ne mai ia? Stăm aici și plătim taxe la Primărie. Mai multe decât plătește Vodafone, Orange și Telecom la un loc. Și ăia au toate facilitățile de pe pământ și noi le plătim ca proștii!».
La Bazar, bre! La Bazar! Bazarul e în mijlocul orașului, lângă Biserica «Sfântul Evanghelist Matei». Toată lumea îl știe. Și, paradoxal, nimeni nu îl mai găsește. Pentru cine n-a fost niciodată, Bazarul e un conglomerat inestetic de prefabricate, împărțit în două. Într-o parte stă marfa «de la chinezi», într-o parte stau «angheboatele». Marfa «de la chinezi» e marfa din tot orașul, dar mai ieftină. La «angheboate» îl găsești pe Michael. La 20 de ani, Michael a fost primul vânzător ambulant de «angheboate» din oraș. Era tânăr și femeile întorceau capul după el... Acum are 54 de ani și tot «angheboate» vinde. Găsești la el pantofi dar și adidași de marcă. Are și un Air Jordan, dacă nu știi cum arată! Iar dacă îl întrebi de vorbă, are și soluții: «Când eram afară, era mai bine... Veneau oamenii, se învârteau printre tarabe, mai căscau ochii. Acum, dacă nu știi ce e înăuntru, zici că e închis! Și programul e rău... Vine primăvara, se luminează de la 5,00! Măcar de-ar fi program de la 7,00, că lumea mai vine la un Spital, la o instituție... Dar dacă nu-i program, nu intră! Și orașul e mic. Nu mai ai loc de „sehașuri“. Dacă marfa de pe taraba noastră ar fi într-un „sehaș“, ca alea din oraș, n-ar avea loc în magazin. Dar oamenii se duc acolo, nu înțeleg că se păcălesc. Se bucură de prețul de pe etichetă. Prețul nostru e negociabil...». Când vorbește Michael îl aprobă toți neguțătorii de «angheboate». Pentru că toți gândesc la fel. Mai puțin doamna Adriana Ștefan. E în Bazar de 34 de ani... Vine aici de la Revoluție, de pe vremea când marfa se așeza pe jos. Și i-a plăcut pentru că Bazarul i-a oferit libertate. A lăsat-o să fie propriul ei stăpân: «Sunt aici de la Revoluție și am văzut toți șefii. Dar nu mă plâng... Avem șefi buni. Oamenii nu înțeleg că e rău pentru toată lumea... Pentru că binele nu vine de la șefi, ci de la clienți. Iar de la pandemie încoace clienții nu mai vin. Așa a fost să fie...».
De la «angheboate», «la chinezi» Iar când vin, clienții vor ieftin. Iar când nu vor ieftin, vor gratis. «Eu vin de ani de zile... Din ’91. Și sunt foarte mulțumită! Azi am venit să cumpăr o pereche de pantaloni pentru un băiat bolnav de ciroză hepatică. Ca să îl ajut! Dar pensia mea e de 18 milioane, nu ajunge... Așa că îi caut mai ieftin. Și gratis, dacă se poate!» spune Antonia Răducanu, ajunsă la 70 de ani. Alții spun că «angheboatele» de import sunt mai bune decât pantofii noi de la Deichmann: «Prefer să dau 2 milioane pe o pereche de pantofi de-aici, decât un milion jumate de la Deichmann... Și tot de sărăcie, să știți! Că pe ăia îi porți o lună și se rup, pe ăștia ajungi să îi porți o viață, dacă ai noroc...». Peste drum de «angheboate» stau comercianții care vând «de la chinezi». Plătesc aproape 900 de lei lunar pe tarabă și au ajuns la fundul sacului. Cea mai vocală dintre ei e doamna Lida Nicolescu. Doamna Lida are tarabă de 25 de ani în Bazar. Și i-a făcut și băiatului. Iar oful ei e mare. Cât Bazarul de mare, că a aflat de la o colegă de tarabă că are mai mult profit decât toate firmele de telefonie mobilă din România la un loc: «Cică nu plătesc destul taxe și impozite ca să am facilități... Așa mi-a spus Stoica, așa mi-au spus și ăia care au venit după el. Dar, cum-necum, dau 200 de milioane pe an că trăiesc în orașul ăsta... Și aș pleca, dar unde să mă duc? Și unde să ne ducem? La anii noștri cine ne mai ia? Stăm aici și plătim taxe la Primărie. Mai multe decât plătește Vodafone, Orange și Telecom la un loc. Și ăia au toate facilitățile de pe pământ și noi le plătim ca proștii!».
Locul care dã ora exactã
Comercian¡ii din Bazar sunt ca oamenii orașului. Își așteaptã falimentul și se mirã cã încã nu s-a întâmplat. Când și când, se gândesc la revoltã! Apoi își aduc aminte cã stãpânii vor fi mereu stãpâni și slugile mereu slugi. Și-atunci se uitã pieziș în lungul culoarului și își înghit vorba. Mai bine aici, decât în stradã... Mai bine cu clienți puțini și sãraci, decât deloc. Mai bine cu chirie scumpã, decât în stradã. Mai bine cu promisiuni, decât deloc. Mai bine cu o baie insalubrã și neamenajatã, decât... Nu, toate pânã la baie. În cazul bãii, e atât de înfiorãtor încât femeile se abțin, iar barbații fac în tufișuri... S-au obișnuit. Dupã cum s-au obișnuit cu promisiunile electorale. Știu deja cine va veni și ce va spune. Și mai știu cã, orice ar spune, pentru ei nimic nu se va schimba. Nu în bine, nu cu ãștia... Nu în timpul vieții lor! De aceea, dupã ce își varsã amarul, dupã ce înjurã și se revoltã, comercianții râd. Ca și oamenii orașului! Râd forțat, strâmb, nefiresc, fals. Dar încã mai au puterea sã o facã... Încã sunt vii și încã nu pot fi pãcãliți. Nu și acum. Nu și în an electoral. Nu și ei!
13 Martie 2024, 12:20 (13262 vizualizări - 5 comentarii)
Comentariile cititorilor:
(15 Martie 2024, 16:25)
Nu mergem si din cauza acestor comercianti,ultima data aproape sa urle ca le-am deranjat marfa de pe masa!Sau ca probezi si nu cumperi,sunt aroganti! Marfa multa ,inghesuita !
(14 Martie 2024, 19:38)
Neafisarea pretului, e HOTIE, oriunde. Negociabil?! O minciună. Se negociază de le în preț vizibil. DAR, ei îți fac prețul mai mare sau mai mic, după cum ești îmbrăcat sau după cât de naiv pari. Eu nu mai ma duc la Bazar de ani de zile. Tocmai din această cauza.
(14 Martie 2024, 15:20)
Este economie de piață, cerere și ofertă... iar ce spun ei cu SH-urile din oraș nu e real. În oraș la SH, uneori au prețurile mai mici. Plus de asta acolo preturile sunt afișate. A trecut vremea balcanismelor când ne plăcea să ne târguim, acum cetățenii preferă claritatea prețului. Și mai e vorba și de vadul comercial, faptul că SH-urile sunt pe bulevarde. S-au mai deschis și centrele comerciale de la intrarea în oraș, iar cei din provincie nu mai intră să ajungă în oraș, plus prețurile mici care sunt practicate de aceștia, dovadă că și micii comercianți cu haine de pe bulevard sau închis. Pt a revigora zona bazar ar trebui făcut ceva care să atragă oamenii și la alte activități acolo.Spre exemplu după ce se demolează toate garajele, sa se organizeze bâlciuri, târguri, spectacole, comedii. Sau să fie mutate în zonă instituții cu flux mare de persoane, cum ar fi pașapoartele, permisele etc. Deși pentru câțiva vânzători nu va face nimeni asta pt că... E economie de piață.
(14 Martie 2024, 08:37)
Și așa o să fie mereu bazarul.. un loc unde nimeni nu se mai duce.. păcat! Dumnezeu să le dea putere!
(13 Martie 2024, 23:40)
Cei care au plecat au marjat pe prețuri din ce în ce mai mari, fără să se gândească că vând lucruri second-hand la preturi foarte apropiate de prețul lucrurilor noi. Firesc că nu mai cumperi lucruri purtate și ești îndreptățit să cumperi lucruri noi. Nu este deloc sărăcie, este doar un exemplu clar de un comportament firesc într-o economie de piață unde concurența naște progres, calitate.și bună stare. Este și o vorbă, "sunt prea sărac să mă încalț (sau să mă îmbrac) ieftin. Cu toate că a fost o vreme când ne-am comportat cu toții săraci, indiferent se starea socială, punând preț pe calitatea lucrurilor second-hand și nu văd o rușine.