REPORTAJ

Istoria agrară a Bărăganului, expusă la Muzeul Național al Agriculturii

Muzeul Național al Agriculturii din România/Slobozia este singurul loc din țară care spune povestea agriculturii românești și a Bărăganului. Cu peste 14000 de exponate, Muzeul ne arată evoluția agriculturii, cel mai important domeniu de activitate al județului Ialomița.

În vizită la Muzeul Național al Agriculturii din România Istoria Muzeului Național al Agriculturii din România/Slobozia începe imediat după 1990, când a fost înființat de fostul director Răzvan Ciucă. 6 ani mai târziu, în anul 1996, Muzeul își deschide oficial porțile pentru vizitatori. Încă de la înființare, Muzeul și-a propus să expună publicului istoria agriculturii, antropologia agrară și arheologia industrială specifică de pe tot cuprinsul țării. Iar toate aceste obiective se regăsesc astăzi în impresionanta colecție de peste 14000 de piese pe care Muzeul o deține. În anul 2003, primește pentru prima dată titulatura de «Muzeul Național al Agriculturii», însă 3 ani mai târziu, în anul 2006, din cauza unor modificări legislative, revine la denumirea de «Muzeul Agriculturii din Slobozia». Oficialii instituției au făcut însă demersuri pentru a se reveni la denumirea de «muzeu național». Toate aceste activități au durat vreme de 10 ani, până când Guvernul României a decis să acorde instituției titulatura de «muzeu de importanță națională», instituția revenind astfel la denumirea care îi conferă vizibilitate la nivelul întregii țări.

Cele mai importante exponate Pe lângă cele 14000 de piese care intră în patrimoniul Muzeului Național al Agriculturii, instituția mai deține și alte clădiri de importanță istorică pentru județul Ialomița. Este vorba despre Ferma Model Perieți, Biserica «Sf. Nicolae», aflată în imediata apropiere a clădirii principale, precum și Casa de gospodar din Gheorghe Doja, amplasată chiar în curtea muzeului. Totodată, Muzeul dispune și de o impresionantă bibliotecă, alcătuită din peste 11 mii de volume. «Întemeiată inițial pe o orientare preponderent umanistă, colecțiile bibliotecii Muzeului oferă astăzi posibilități de informare, studiu și cercetare în toate domeniile cunoașterii» susțin reprezentanții Muzeului. Mai mult decât atât, pe lângă exponatele din incinta clădirii principale, vizitatorii pot descoperi și o serie de piese în aer liber. Una dintre acestea este un hambar ce datează din anul 1869, descoperit în județul Sibiu. Acesta a fost inclus pe lista de mijloace tradiționale de depozitare a recoltelor. Tot în aer liber Muzeul păstrează o colecție de cuptoare tradiționale de copt pâinea și o moară cu pietre și piuă pentru finisat postavul, acționate printr-un motor «Deutz», ce datează din anul 1935. Tot în cadrul Muzeului Național al Agriculturii din România/Slobozia se pot descoperi obiecte personale, dar și informații ale legendelor agriculturii românești, respectiv Dumitru N. Seceleanu (1857-1931), Aurelian P. Pană (1880-1951) și Nicolae D. Cornățeanu (1899-1977).

Un muzeu deschis comunității Puțini sunt cei care știu că o parte dintre exponatele Muzeului, aflate la vremea respectivă în administrarea Muzeului Județean Ialomița, au fost utilizate drept recuzită pentru primul film «Moromeții», regizat de Stere Gulea. Astăzi, Muzeul Național al Agriculturii din România/Slobozia este un adevărat centru cultural, instituția fiind deschisă întregii comunități. Pe lângă expozițiile permanente, oamenii pot participa la diverse activități pe care Muzeul le organizează, cu scopul de a ține vie tradiția agriculturii românești și ialomițene.

29 Decembrie 2024, 10:15 (7571 vizualizări - 1 comentariu)

Taguri: Muzeul Național al Agriculturii din România Slobozia istoria agriculturii

Comentariile cititorilor:

Mary :
(30 Decembrie 2024, 10:53)
De la înființare și până a plecat, răposatul, muzeul a fost o sursă de venit suplimentară pentru el o parte din acoliți (se știu ei care). Au fost valorificate peste hotare, pe bani frumoși, tot ce s-a putut considera că "nu face parte din patrimoniul național". Exista o cameră cu obiecte și înscrisuri fără a fi înregistrate în patrimoniul muzeului. Toți muzeografii știau dar le era frică să spună că riscau să își piardă locul de muncă. Cum considerați că contabilii erau schimbați sistematic și niciunul nu stătea mai mult de un an, cel mult doi?

Nume:
Mesaj (maximum 2000 caractere):

Istoria agrară a Bărăganului, expusă la Muzeul Național al Agriculturii

Comentariile cititorilor:

Lasă un comentariu: