REPORTAJ

Călătorie în timp la «Popina Bordușani»

În anul 1980, o echipă de arheologi descoperă în Balta Ialomiței, aproape de comuna Bordușani, rămășițele celei mai vechi comunități umane care a trăit pe meleagurile Ialomiței. Astăzi, situl arheologic poartă numele de «Popina Bordușani» și este unul dintre cele mai reprezentative din județul nostru.

Satul preistoric din inima Ialomiței Popina este în realitate o movilă de pământ realizată în mod artificial, de-a lungul timpului, și ascunde rămășițele primilor locuitori ai acestor meleaguri, care aparțin culturilor Gumelnița și Boian. La «Popina Bordușani» se poate ajunge doar cu barca, fiind localizată în Balta Ialomiței, în apropierea lacurilor Bentul Mare și Bentul Mic. În vârful movilei de pământ, acolo unde se află și situl arheologic, se află satul preistoric al culturii Gumelnița, săpăturile arheologice scoțând la iveală unelte din paitră, lut, lemn sau din oase de animale. Mai mult decât atât, în apropierea sitului arheologic se află și o rezervație avifaunistică. Baza arheologică se află în vecinătatea Ariei de Protecție Specială Avifaunistică Benturi, fiind înconjurată de un peisaj natural spectaculos, ceea ce îi poartă pe temerari cu gândul că între istorie și natură există o armonie perfectă... Clădirile care alcătuiesc incinta bazei arheologice par a fi inspirate de cele pe care oamenii preistorici le utilizau în trecut. Construcțiile sunt ridicate din lemn, chirpici și stuf, iar energia electrică este asigurată cu ajutorul panourilor solare. Modul de organizare actual al bazei arheologice s-a realizat treptat, grație eforturilor comune ale Muzeului Județean Ialomița și ale Muzeului Național de Istorie a României.

Vestigii scoase la lumină Primele săpături arheologice s-au realizat la «Popina Bordușani» în anul 1986, deși potențialul istoric al zonei este cunoscut încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Prima mențiune a «Popinei» este realizată în anul 1897, în «Dicționarul Geografic» al lui Ion Provianu. Acesta menționa în volumul său faptul că: «Movila este înaltă de 20 de metri și se găsesc într-însa și risipite împrejurul ei bucăți groase de vase, nearse în foc». După anul 1986, săpăturile în această zonă s-au intensificat, scoțând la iveală faptul că pe această zonă au locuit primii oameni, în urmă cu 6500 de ani. Este vorba despre o perioadă care se întinde până în Epoca Fierului, când în zonă se întemeiază o importantă așezare getică (sec. III î.Hr.-sec. I d.Hr.). Arheologii care au executat săpături aici au scos din pământ numeroase obiecte care atestă viețuirea preistorică de la «Popina Bordușani». Astfel, cercetările au reliefat faptul că oamenii trăiau în case de formă dreptunghiulară, construite din chirpici, având două camere. Pentru că nu știau încă de existența metalelor, cu excepția cuprului, uneltele lor erau confecționate fie din piatră (silex sau gresie), fie din oase de animale. Totodată, au fost descoperite și unelte din lut sau lemn. Principalele activități ale oamenilor preistorici care au locuit în zona «Popinei Bordușani» erau pescuitul și vânătoarea, dar practicau și cultivarea plantelor și creșterea animalelor.

Porți deschise la «Popina Bordușani» Reprezentanții Muzeului Județean Ialomița, în grija cărora se află baza arheologică «Popina Bordușani», organizează anual și evenimente publice, cu scopul de a-i familiariza pe oameni cu trecutul istoric al județului. Astfel, potrivit datelor oficiale, în perioada august-septembrie, când în fiecare an se desfășoară campaniile de săpătură arheologică, baza de la Bordușani găzduiește diferite activități de familiarizare a publicului cu patrimoniul arheologic, ca: «Ziua Porților Deschise», «Ziua Dunării», vizite ale grupurilor de elevi din județ, ateliere de arheologie experimentală (realizarea de vase și unelte preistorice din os, corn, piatră, etc).

18 Ianuarie 2025, 10:05 (8327 vizualizări - 0 comentarii)