REPORTAJ

Povestea conacului uitat din satul Hagiești

Satul Hagiești, din județul Ialomița, păstrează la marginea sa o adevărată bijuterie arhitectonică, specifică celei de a doua jumătăți a secolului al XIX-lea. Este vorba despre Conacul Marghiloman. Printre puținele monumente istorice aflate în administrarea Institutului Național al Patrimoniului, conacul este astăzi o ruină deși, potrivit documentelor oficiale, a fost inclus pe lista obiectivelor de importanță națională. Administratorul clădirii a încercat în repetate rânduri să îl reabiliteze, însă eforturile au fost zădărnicite de mai multe litigii în instanță. Ultimul proces s-a încheiat la începutul anului precedent, când judecătorii au dat dreptate Statului Român. De un an nu s-a mai făcut niciun demers în ceea ce privește încercarea de restaurare...

Pe urmele conacului din Hagiești Potrivit documentelor oficiale, Conacul Marghiloman din Hagiești este monument istoric de importanță națională, fiind inclus pe Lista A a obiectivelor istorice de către Institutul Național al Patrimoniului, actualul administrator al imobilului. Clădirea a fost construită între anii 1869-1874, după planurile unor meșteri italieni, având 3 niveluri, 7 camere la parter, 10 camere la etajele superioare, două terase laterale, dar și pivniță. Documentele de arhivă arată faptul că impozantul monument istoric ar fi fost ridicat pe ruinele unui ansamblu boieresc ce ar data din secolul al XVII-lea. Numele casei vine de la cel care a ridicat-o, marele om politic Alexandru Marghiloman. După moartea lui Alexandru Marghiloman, moșia și casa boierească au revenit moștenitorilor săi, dar instaurarea regimului comunist în România avea să schimbe definitiv soarta monumentului istoric. Astfel, ca multe alte imobile de patrimoniu, Conacul Marghiloman a devenit magazie pentru CAP-ul din localitatea Hagiești.

Eforturi de restaurare blocate în litigii Trecerea timpului a lăsat urme vizibile asupra Conacului Marghiloman, clădirea ajungând o ruină. După Revoluția din 1989 a intrat în grija Ministerului Culturii, fiind dat în administrare Institutului Național al Patrimoniului. Noul administrator a încercat o primă restaurare în anul 1996. Ulterior, clădirea a beneficiat de un program de finanțare printr-un program comun al Consiliului Europei și Comisiei Europene ce a avut ca scop punerea în valoare a clădirilor din Europa de Sud Est. Prin aceste ultime lucrări clădirea a fost renovată parțial, însă lipsa de viziune a administratorilor săi în ceea ce privește exploatarea au făcut ca imobilul să se degradeze treptat. În anul 2020, Institutul Național al Patrimoniului încearcă din nou să renoveze Conacul Marghiloman, printr-un grant finanțat de Spațiul Economic European (SEE). Valoarea acestui proiect a fost de 9,4 milioane de lei... La scurt timp de la semnarea contractului de finanțare, Institutul Național al Patrimoniului decide să renunțe la proiect din cauza unui proces de revendicare, deschis la Tribunalul Ialomița de către o presupusă moștenitoare a marelui om politic Alexandru Marghiloman. Oficialii INP s-au temut cu privire la faptul că femeia ar putea prelua casa, renovată în baza proiectului pe care l-au inițiat. Pe numele său Irina Vlăduca Marghiloman, aceasta a revendicat construcția, încercând încă din 2017 să obțină dreptul de proprietate asupra conacului din Hagiești. Acțiunile sale au fost însă respinse de instanțele de judecată. Ultima dată când a pretins aceleași solicitări în fața unui complet de judecată a fost luna ianuarie 2024, când Curtea de Apel București i-a respins acțiunea de revendicare. Având în vedere că procesul a fost câștigat de Statul Român, Institutul Național al Patrimoniului ar putea relua demersurile în vederea restaurării Conacului Marghiloman din Hagiești.

13 Martie 2025, 11:05 (2923 vizualizări - 2 comentarii)

Taguri: Hagiești Conacul Marghiloman

Citiți și:
Conacul abandonat de la capătul lumii

Comentariile cititorilor:

ruine:
(21 Martie 2025, 10:53)
Legile de restituire ale proprietatii s-au cam intins cu unele intreruperi din 1991 si pana prin 2015. Imobilele puteau fi revendicate in baza legii 10/2001. Procese in instanta initiate prin 2017, 2020, mult in afara termenelor legale, ce sanse de izbanda ar fi putut avea? Daca tot era la stat trebuia continuata reabilitarea un fonduri UE. Altfel, mostenitorii de buna credinta le-ar fi revendicat in termenele legale, iar daca nu gaseau un investitor privat care sa le puna in valoare (vezi conacul Hagianoff de la Manasia), iar ei nu aveau puterea financiara, trebuia sa-l doneze statului sub conditia sa-l renoveze. De Conacul Bolomey se mai stie ceva? Renovat pe bani f multi fata de devizul initial. Este deschis pt vizitare? Se poate autosustine financiar, sau inghite luna de luna bani din buget si merge pe pierdere?

Ilie C.:
(14 Martie 2025, 13:45)
Atenție la documentare! Conacul Marghiloman a fost modificat radical de Ioan (Iancu) Marghiloman, tatăl lui Alexandru Marghiloman! După încetarea din viață a lui Ioan Marghiloman ( la 16 noiembrie 1982), prin actul de partaj din 8 februarie 1893 s-a stabilit că moșia Hagiești trece în proprietatea exclusivă a lui Mihail Marghiloman, fiul cel mic al familiei!

Nume:
Mesaj (maximum 2000 caractere):

Povestea conacului uitat din satul Hagiești

Comentariile cititorilor:

Lasă un comentariu: