REPORTAJ

Deportările în Bărăgan, 74 de ani de la tragedia care a schimbat destine

Anul acesta, pe 19 iunie, se împlinesc 74 de ani de la momentul deportărilor în Bărăgan. Peste 40 mii de oameni, considerați «elemente cu factor de risc ridicat», au fost mutați forțat din Banat în colbul Bărăganului din ordinul autorităților comuniste. Persoanele deportate au fost aduse în 18 localități nou înființate care, în realitate, erau colonii de muncă. În județul Ialomița, potrivit documentelor oficiale, au fost înființate 5 astfel de localități. Cea mai cunoscută dintre acestea, care există și în prezent, se numește Fundata și se află la câțiva kilometri distanță de Slobozia. Muzeul Național al Agriculturii din România păstrează în colecțiile sale peste 500 de obiecte care au aparținut deportaților bănățeni. Instituția a creat astfel Fondul «Fundata», pentru a aminti generațiilor prezente și viitoare despre cel mai negru moment din istoria României...

Momentul deportărilor Pe fondul deteriorării relațiilor diplomatice dintre România și Iugoslavia, țară exclusă în anul 1948 din Comintern, zona de graniță dintre cele două state a fost considerată sensibilă de către autoritățile comuniste de la București. Pentru a evita o posibilă revoltă anticomunistă din partea populației din zona Banatului, la 15 martie 1951, Ministerul de Interne al Republicii Populare România emite un decret, act ce va sta la baza deportărilor. «Ministerul de Interne va putea, pe cale de decizie, să dispună mutarea din centrele aglomerate a oricăror persoane care nu-și justifică prezența în acele centre, precum și mutarea din orice localitate a celor care, prin manifestările față de poporul muncitor, dăunează construirii socialismului în Republica Populară Română. Celor în cauză li se va putea stabili domiciliul obligator în orice localitate» se arăta în respectivul document. Acest decret este considerat de către istorici actul prin care autoritățile comuniste au dispus în privința deportărilor. Planurile autorităților urmăreau «igienizarea» Banatului de populația etnică alcătuită din germani, sârbi și aromâni. Prevederile documentului aveau să fie puse în practică în noaptea de Rusalii a anului 1951. Mai exact, pe 19 iunie 1951 regimul comunist din România a pus în mișcare cea mai amplă acțiune de deportare din istoria contemporană a țării noastre. Considerați «elemente cu factor de risc ridicat», peste 40 mii de oameni au fost ridicați din căminele lor și deportați în Câmpia Bărăganului. Oamenii au fost transportați cu ajutorul a peste 2000 de vagoane de tren și a altor peste 6000 de camioane. Atent supravegheați de soldați și ofițeri de securitate, oamenii au fost obligați să ia cu ei doar strictul necesar. Populația dislocată din Banat în Câmpia Bărăganului a fost răspândită într-un număr de 18 localități, create special pentru acești oameni. În realitate, aceste comunități erau colonii de muncă forțată. În județul Ialomița au existat 5 astfel de lagăre de muncă, cel mai cunoscut dintre acestea, care există și în prezent, fiind Fundata.

Colecția «Fundata» a Muzeului Național al Agriculturii din România
În localitatea Fundata, aflată la câțiva kilometri distanță de Slobozia, au fost aduși oameni din localitățile Bănățene Șandra, Gelu, Becicherec, Jamu Mare, Variaș sau Stamora Germană. Satul există și astăzi și se află în administrarea comunei Perieți. Muzeul Național al Agriculturii din România/Slobozia este una dintre puținele instituții de cultură din Ialomița care amintește de momentul deportării. În colecțiile sale permanente se regăsește Fondul «Fundata», alcătuit din obiecte ce au aparținut foștilor deportați. Fondul «Fundata» a fost înființat în anul 1996 și cuprinde peste 500 de piese donate de locuitorii satului. Este vorba despre documente și acte, fotografii, cărți bisericești, manuale școlare, obiecte de uz casnic sau gospodăresc. Toate aceste piese vor rămâne mărturii ale cutremurătoarelor evenimente care au marcat viața oamenilor din Fundata. «Expozițiile organizate de Muzeu pe această temă au avut ca scop aducerea în prim-plan a acestor evenimente dramatice ce trebuie cunoscute și de generațiile tinere, deoarece reprezintă o pagină tristă din istoria poporului nostru, peste care nu putem trece cu ușurință!» susțin reprezentații Muzeului Național al Agriculturii din România/Slobozia.

3 Aprilie 2025, 12:40 (11569 vizualizări - 1 comentariu)

Citiți și:
«Apocalipsa după Rusalii» de la Fundata

Comentariile cititorilor:

nick:
(4 Aprilie 2025, 11:23)
Da, din pacate asa a fost. Vremurile de atunci nu le-a trait nimeni, de atunci si pina acum. Numai cei care au trait asa ceva stie cum a fost. Mai sunt putini care mai traiesc, mai sunt in Fundata, Slobozia sau prin alte localitati. Din pacate autoritatile nu prea au mai facut nimic in acel sat, ce s-a facut e foarte putin, parca le este frica sa faca, nu vor sa scoata adevarul la lumina. A ajuns ca un sat oarecare. Abia acum 2 ani s-a mai asfaltat cateva stradute. Ar trebui sa fie mult mai populat si sa-l mai dezvolte ca oamenii ar veni, dar nu se vrea. Sa stai intr-un bordei sapat, la ploi se umplea cu apa, dormeau pe afara, o perioada a fost foarte grea, nu aveau voie sa iasa din sat, se aducea apa cu carutele, era belea. Noi am ramas mostenitori, ducem mai departe aceste amintiri triste ale vremurilor trecute. Unii mostenitori mai sunt pe acolo, altii au plecat, altii nu vor sa mai auda de asa tristete ce a fost acolo. Sa speram ca in viitor se mai face ceva pe acolo si se mai incearca sa se mai aduca oameni sa locuiasca in zona.

Nume:
Mesaj (maximum 2000 caractere):

Deportările în Bărăgan, 74 de ani de la tragedia care a schimbat destine

Comentariile cititorilor:

Lasă un comentariu: