«Stagnare economică persistentă» pentru județul Ialomița

Într-un document prezentat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, sugestiv intitulat «Disparități teritoriale în România-Raport privind starea teritoriului 2024», Ialomița apare printre cele mai vitregite și sărace județe ale României. În cele ce urmează, vom încerca să reproducem ceea ce semnalează Raportul, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației analizând statistic decalajul existent între județe.

Deficiențele Ialomiței...

...sunt cunoscute și sintetizate în cadrul documentului emis de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Astfel, Ialomița constituie «exemplu» în ceea ce privește «unitățile administrativ-teritoriale cu venituri scăzute», «acestea predominând în Sudul și Estul țării, respectiv ruralul județelor Teleorman, Giurgiu, Ialomița, Botoșani, Vaslui». Astfel, Ialomița este afectată de «depopulare și îmbătrânire, condiții de locuire mai precare, activitate economică redusă, șomaj ridicat și colectare fiscală slabă». În acest sens, «cifra de afaceri per capita», un indicator de performanță economică care însumează toate veniturile din încasările firmelor din zona respectivă raportate la numărul de locuitori, plasează Ialomița spre coada clasamentului, cu o medie între 1000-3000 de euro per capita.
«Distribuția teritorială a dinamicii demografice susține ipoteza Băncii Mondiale, conform căreia transformarea prin care a trecut România în ultimii 30 de ani reprezintă „povestea a două Românii”: una urbană, dinamică și integrată în UE și alta rurală, săracă și izolată. Astfel, se evidențiază o serie de zone cu declin demografic accentuat (sub-20%) care acoperă: mare parte din ruralul județelor Teleorman, Olt, Mehedinți, Dolj, Călărași, Ialomița, o serie de zone din estul Moldovei (Vaslui, Botoșani), parte din Delta Dunării și din arealul Munților Apuseni» adaugă documentul.
Ialomița suferă și în ceea ce privește «identificarea zonelor cu acumulare de capital educațional ridicat», Educația fiind un alt capitol deficitar al județului. «Arealele cu valori foarte scăzute (sub 5%) a populației cu studii superioare predomină în zonele rurale extracarpatice Sudice (județele Mehedinți, Dolj, Olt, Giurgiu, Călărași, Ialomița) și Estice (județele Galați, Vaslui, Iași, Botoșani)» consemnează același Raport al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.
În aceeași linie, județul se «evidențiază» și la capitolul «densitate a firmelor». «Densitatea întreprinderilor reflectă nivelul de inițiativă locală și diversificarea economică. Zonele cu densitate mare (peste 65 întreprinderi/1000 de locuitori) se identifică clar cu marile orașe și zonele lor urbane funcționale sau, în unele cazuri, doar cu zonele periurbane (Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, București, Sibiu, Oradea, Craiova, etc), caracterizate prin dinamism economic, sprijin din partea autorităților locale pentru infrastructura destinată IMM-urilor, formarea unor clustere locale sau specializări regionale» se arată în Raport. Corect, încadrarea Ialomiței într-o categorie inferioară din acest punct de vedere se reflectă clar în documentul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: «Din păcate, se evidențiază areale extinse cu densitate scăzută a firmelor (<20 întreprinderi/1000 de locuitori), vizibile cu precădere în Sud-Vestul, Sudul și Estul țării (ruralul județelor Mehedinți, Dolj, Teleorman, Ialomița, Călărași, Botoșani, Vaslui), dar și în centrul țării și în zonele rurale periferice sau în zonele monoindustriale din multe județe».
Foarte interesant, după cum concluzionează raportul, «în România nu există regiuni care să fi înregistrat numărul maxim de ani (16-18) petrecuți în „capcana dezvoltării“, așa cum s-a întâmplat în mai multe regiuni din Franța, Italia, Spania sau Grecia». «Totuși, potrivit calculelor autorilor studiului, câteva județe din România -Ialomița, Olt, Dolj, Mehedinți, Vâlcea, Gorj, Suceava, Iași, Botoșani și Vaslui- au fost captive în „capcana dezvoltării“ pentru perioade cuprinse între 13 și 15 ani, semnalând o stagnare economică persistentă» mai precizează același Raport al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

2 August 2025, 09:40 (5244 vizualizări - 1 comentariu)