EVENIMENT

Judecătorii ialomițeni au pierdut procesul în care solicitau bani după desființarea Birourilor Electorale de Circumscripție din Ialomița

În 2024, pe baza unor sesizări, Biroul Electoral Central a decis desființarea Biroului Electoral de Circumscripție Județeană Ialomița și a Birourilor de Circumscripție Electorală din toate localitățile județului. Activitatea acestor entități a fost coordonată de judecători din Ialomița, dar și din alte județe, aleși în funcțiile de președinte și locțiitori. Desființarea Birourilor Electorale de Circumscripție i-a lăsat pe magistrați fără aceste funcții. Pe cale de consecință, aceștia au acționat în instanță 6 instituții centrale și locale, printre care se numără Guvernul României, Autoritatea Electorală Permanentă sau Instituția Prefectului Ialomița, solicitând plata unor despăgubiri materiale. Procesul magistraților ialomițeni s-a înregistrat pe rolul Curții de Apel Ploiești, alături de cel al judecătorilor din Giurgiu. Cei din Ialomița au pierdut procesul și au atacat sentința la Înalta Curte de Casație și Justiție.

O decizie «istorică» În 2024, la câteva săptămâni de la înființarea Biroului Electoral de Circumscripție Județeană Ialomița și Birourilor Electorale de Circumscripție, la Biroul Electoral Central au fost depuse mai multe contestații prin care a fost reclamat modul în care au fost trași la sorți președinții și locțiitorii acestora în cadrul respectivelor entități, fiind astfel încălcat principiul teritorialității. Pe cale de consecință, Biroul Electoral Central a validat favorabil contestațiile și a decis desființarea Biroului Electoral de Circumscripție Județeană Ialomița, dar și a Birourilor Electorale de Circumscripție din fiecare localitate în parte. După această decizie, președinții și locțiitorii acestora au fost retrași din funcții, fiind reluată procedura de numire a unor alți președinți și locțiitori. Încălcarea principiului teritorialității a fost demonstrată prin faptul că o parte dintre magistrații desemnați atât în cadrul BEJ Ialomița, cât și în Birourile Electorale de Circumscripție erau aduși din alte județe. La momentul respectiv, decizia a fost una «istorică» având în vedere că niciodată Biroul Electoral Central nu a emis o astfel de dispoziție.

Acțiune în instanță pentru drepturi salariale Activitatea președinților și locțiitorilor acestora, în cadrul Birourilor Electorale de Circumscripție, este remunerată. Până la momentul desființării, magistrații ialomițeni rămași fără funcții ar fi trebuit să încaseze o parte din aceste venituri. Desființarea entităților i-a lăsat însă fără respectivele venituri. Pe cale de consecință, judecătorii au acționat în instanță 6 instituții centrale și locale, solicitând plata acestor bani. Instituțiile acționate în instanță sunt, printre altele, Guvernul Românei, Biroul Electoral Central, Autoritatea Electorală Permanentă și Instituția Prefectului Județul Ialomița. Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești și a fost conexată cu o solicitare similară, venită din partea magistraților din județul Giurgiu. În primă instanță, Curtea de Apel Ploiești a dat câștig de cauză doar magistraților din Giurgiu. Judecătorilor din Ialomița le-a fost respinsă acțiunea. Magistrații din Ploiești au desființat cererea de chemare în judecată precizând că acțiunea este «neîntemeiată». În urmă cu o săptămână, potrivit informațiilor oficiale, magistrații din Ialomița au atacat sentința nefavorabilă a Curții de Apel Ploiești. Procesul se judecă acum la Înalta Curte de Casație și Justiție, iar hotărârea Curții Supreme va fi și definitivă. În ultima perioadă, ÎCCJ s-a pronunțat de mai multe ori în cauze cu obiect similar, dând dreptate judecătorilor care au atacat soluțiile nefavorabile pe care le-au primit în cadrul instanțelor de rang inferior.

Proces pierdut și la Tribunalul Dâmbovița
Acțiunea aflată pe rolul Curții de Apel Ploiești nu este însă unica prin care judecătorii din Ialomița solicită acordarea unor drepturi salariale. Un astfel de proces a fost înregistrat și pe rolul Tribunalului Dâmbovița. Singura diferență dintre această cauză și cea judecată la Curtea de Apel Ploiești este că procesul înregistrat la Tribunalul Dâmbovița are legătură cu veniturile salariale pe care judecătorii le încasează din activitatea pe care o desfășoară în calitate de magistrați. Tribunalul Dâmbovița a respins însă acțiunea invocând intervenția prescripției. «Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune privind perioada anterioară datei de 28.12.2020 și respinge cererea ca fiind prescrisă pentru perioada anterioară acestei date» au motivat judecătorii din Dâmbovița respingerea cererii de chemare în judecată a magistraților ialomițeni.

7 August 2026, 10:20 (419 vizualizări - 0 comentarii)