ANCHETĂ
Sănătatea ialomițeană are nevoie de bancheri
1000 de miliarde, EPUIZATE
Situație fără precedent în sănătatea ialomițeană. Spitalele își anunță colapsul, fondurile fiind mai mult decît insuficiente. Singura soluție pentru resuscitarea sistemului sanitar ar fi, potrivit autorităților, o rectificare bugetară, care însă întîrzie să apară. Pentru ca activitatea spitalelor să nu se încheie, instituțiile de profil au nevoie de cîteva sute bune de miliarde... Previziunile oficialilor anunță aceleași tablouri sumbre și pentru sistemul farmaceutic, fondurile neajungînd pînă la finalul anului. La fel și sectorul analizelor medicale, asigurate gratuit într-un număr din ce în ce mai mic. Ori fără medicamente, analize medicale și salarii ale personalului sanitar asigurate, spitalele pot să-și pregătească lacătele pentru uși. Iar din toate aceste neajunsuri, singurii care au de suferit sînt bolnavii, nevoiți să plătească din buzunar și cele mai mici investigații medicale. Să nu mai vorbim și despre cei aflați în permanență sub tratamente medicale, ori despre bolnavii de cancer nevoiți să-și cumpere medicamente lunare de sute de milioane.
Paradoxal, de o altă parte, se situează politicienii ce, simțind terenul minat din mințile pensionarilor cu privire la medicamente, acuză public un management prost al sistemului sanitar, reușind cu succes să-și capete în plină campanie electorală cîțiva alegători. Zilele trecute, aflat într-o vizită electorală la Slobozia, Mircea Geoană a adus în discuție o soluție mai mult comică decît realizabilă.
În fața a cîteva sute de pensionari, candidatul Partidului Social Democrat la Președinția României a redus rezolvarea problemelor din Sănătate la trimiterea medicamentelor prin poștă pentru pensionari. Un gest pur electoral. Și ilogic am adăuga noi.
În același trend, ca să nu spunem oală, se află și o parte a autorităților locale. Ultimul șiretlic politic, căci da, instituțiile sanitare au fost demult politizate, vehiculat zilele acestea ne dezvăluie cum se înființează în spitale funcții de conducere, doar din dorința arzătoare a unor «politicieni». Și asta în timp ce bolnavii sînt în pericol de a nu-și mai putea primi tratamentele ce li se cuvin.
Cît despre investiții, de toate și mai nimic. Le putem număra pe degetele de la o mînă pe cele semnificative. Recent, autoritățile județene au ieșit la rampă cu un nou proiect local ce vizează extinderea Unității de Primire Urgențe a Spitalului Județean Slobozia, investiție a cărei piatră de temelie a fost pusă săptămîna precedentă. Am putea trece în revistă și Spitalul din Fetești, aceeași unitate medicală aflată în construcție de ani de zile stopată și reînviată de fiece ministru perindat prin fruntea Ministerului Sănătății...
O mie de miliarde contra sănătate pentru ialomițeni
1000 de miliarde. Atît a costat sănătatea ialomițenilor anul acesta. Acestea sînt fondurile ce au luat calea spitalelor, farmaciilor, laboratoarelor de analize, stomatologilor, dar și a altor programe de sănătate desfășurate la nivel național dar cu aplicabilitate și în Ialomița. Bani mulți am adăuga mulți dintre noi, însă, se pare, insuficienți pentru practicarea unui act medical de calitate, într-un județ cu patru unități medicale mari, cu zeci de cabinete particulare și tot atîtea farmacii abonate lună de lună la banii publici din Sănătate. Finalul lunii septembrie aduce însă anunțul clar al oficialilor: banii s-au terminat. Iar bolnavii aleargă zilnic din farmacie-n farmacie doar-doar or mai găsi fonduri pentru o rețetă gratuită. Alocările pentru spitale au reprezentat anul acest 40% din fondurile totale, adică aproximativ 410 miliarde lei, însă nemulțumirile managerilor de spitale au curs lanț de-a lungul anului. Criza financiară a redus bugetele inițiale ale instituțiilor sanitare, iar măsura s-a făcut simțită în rîndurile bolnavilor, nicidecum a personalului medical, cel mai mare consumator de fonduri publice. Exemplificînd, Spitalul de Urgență Slobozia a primit din necesarul total mai puțin cu 1,8 miliarde lei, motiv de acuzații politice ale managerului Vasile Olaru la adresa președintelui Casei Județene de Asigurări de Sănătate Ialomița. De asemenea, la Spitalul Fetești, CJAS a plătit mai puțin cu 1,6 miliarde, însă reducerea nu l-a afectat pe managerul Sterian Barcari, mulțumit de faptul că a reușit să supraviețuiască și să nu acumuleze datorii. Neobișnuit însă, Sănătatea a înregistrat și creșteri. O comparație simplă a autorităților medicale ne demonstrează cum, în plină criză financiară, salariile personalului medical au crescut. Astfel, dacă în luna iulie 2008, salariile angajaților din spitale au fost achitate în cuantum de 17 miliarde, în aceeași lună a anului 2009, salariile personalului medical au crescut pînă la 22 de miliarde lei... Cu toate acestea, asistenții medicali se plîng că sporurile nu le-au fost acordate și că revendicările sindicatelor din domeniu nu sînt respectate. Mai mult, angajările în rîndul personalului medical au fost stopate, iar oamenii se plîng că degradarea actului medical s-a produs tocmai din acest motiv, personal puțin și număr de bolnavi din ce în ce mai crescut...
293 miliarde, fondul insuficient pentru farmacii
Revenind, farmaciile au primit de la bugerul de stat prin intermediul Casei Județene de Asigurări de Sănătate nici mai mult nici mai puțin de 293 de miliarde, sume constituind bugetul pentru anul 2009. Nu aplaudați, banii nu ajung decît pînă în ultima zi a lunii seprembrie. Capacitatea de eliberare a medicamentelor gratuite și compensate prin rețeaua de farmacii județeană reprezintă un subiect aparte. Asta pentru că, la fiecare început de lună, cozile la farmacii sînt infernale, iar pensionarii speriați fiind că nu mai apucă fonduri pentru rețetele gratuite se înghesuie în primele zile ale lunii, epuizînd astfel fondurile pentru întreaga lună. Așa se face că, nu de puține ori, asigurații au primit, în loc de medicamente gratuite sau compensate, sloganul «s-au terminat fondurile»... Dacă rectificarea bugetară va întîrzia să apară în aceste zile, farmaciile vor înceta să onoreze rețete gratuite sau combensate, iar situația pare să se degradeze de la o zi la alta.
Succesul afacerii cu laboratoarele de analize
Singurele instituții medicale din Ialomița acoperite cu fonduri pînă la finele anului sînt laboratoarele de analize. Nu știm după ce criteriu, dar este clar că pentru laboratoare Casa de Sănătate a rezervat aproximativ 2 miliarde lei lunar inclusiv pentru luna decembrie. Pentru anul 2009, bugetul s-a constituit în fix 24 miliarde lei, bani, din nou insuficienți pentru satisfacerea necesităților bolnavilor. Da, insuficienți, căci cine a avut ghinionul să-și efectueze un buletin de analize medicale după data de 15 a fiecărei luni, a trebuit să-l achite integral, deși contribuia zdravăn lună de lună la fondul de sănătate. Reprezentanții în domeniu s-au mulțumit cu banii primiți de la Casă și au stopat analizele gratuite în momentul finalizării fondului pe luna în curs, iar bolnavii au rămas la fel de nemulțumiți... Nu putem încheia acest capitol fără să prezentăm succint o situație cel puțin curioasă descoperită de un nemulțumit în domeniu. Sursa noastră spune multe, însă noi vom încerca, conștiincioși cum ne-am obișnuit, să prezentăm toate aspectele verificate, deocamdată. Așadar, de această dată, în gura năbădăioasă a sursei noastre a intrat Laboratorul Philos, instituție simpatică autorităților de profil. Pe scurt, Laboratorul, cu noul sediu luxos din Slobozia, a cîștigat, potrivit unui site de licitații, mai bine de 46 de licitații la o singură instituție publică. Frumos, nu-i așa? Direcția pentru Protecția Copilului Ialomița a atribuit necontenit, prietenului Philos, 46 de licitații pentru analizele medicale ale copiilor instituționalizați. Și cum domeniul medical este vast, iar noi începători, nu putem aprecia decît că o glicemie la medicul de familie costă 7 lei, pe cînd o licitație marca Philos a fost adjudecată cu 7,5 lei... Alegem să nu continuăm pe domeniile de profit din sănătatea privată ialomițeană și revenim la falimentul din sitemul sanitar public.
...
Recuperarea și reabilitarea pacienților cu necesități în acest sens ne-a costat 15,5 miliarde, iar acoperirea bugetară este pînă în luna decembrie 2009. Nu același lucru nu îl putem afirma despre Ambulanță, al cărei buget pentru anul în curs a fost de 80 miliarde lei, însă banii nu sînt suficienți decît pînă la 1 noiembrie. Stomatologia din 2009 a avut un buget de 5 miliarde lei, banii ajungînd dentiștilor tot pînă în luna noiembrie. La începutul lunii octombrie, cele 45 de miliarde destinate dializei se vor termina, iar bolnavii nu pot aștepta o zi de întîrziere a medicamentelor. Tot în aceeași perioadă, banii pentru diabet, cei 24 de miliarde alocate pentru anul 2009, se vor termina, în timp ce oncologia va fi secată de cele 26 de miliarde tot la începutul lunii noiembrie. Medicii de familie au primit un buget de 104 miliarde lei, însă de la 1 octombrie vor fi complet neacoperiți dacă o rectificare bugetară va întîrzia să apară. Și dacă nici medicii de familie nu mai pot supraviețui, sănătatea oamenilor este din ce în ce mai firavă...
Crezul rectificării bugetare
Și pentru ca tabloul să fie și mai spectaculos, să aducem în discuție cîteva dintre opiniile managerilor celor mai importante spitale din județul nostru. «Am avut un buget contractat pentru primele 3 trimestre ale anului. Mai departe, nu mai știm ce o să facem» își începe declarația Sterian Barcari, managerul Spitalului din Fetești. Bani suficienți, potrivit autorităților. Au acoperit salariile personalului medical, medicamentele necesare desfășurării activității, alimentele și plata datoriilor la timp. «Așteptăm să ne vină ceva bani de acum încolo, căci la finele lunii septembrie se vor termina ultimele fonduri. Datoriile actuale sînt în termen, deci nu ne presează nimic. Doar activitățile curente» a încheiat managerul, sperînd că rectificarea bugetară să-i salveze instituția de la faliment. La Spitalul de Urgențe din Slobozia situația e arhicunoscută, istituția fiind intens mediatizată pe întreg parcursul anului. Reluăm totuși, pentru conformitate. În fiecare lună această instituție cu peste 800 de angajați are nevoie de 35-38 miliarde de lei pentru a funcționa în condiții normale. De primit, primește constant cu 5 pînă la 10 miliarde mai puțin. Și-atunci, în loc să funcționeze, supraviețuiește. Iar pacienții migrează către spitalele din București. Directorul unității, Vasile Olaru, susține că nu există un algoritm predictibil de alocare a fondurilor de către CJAS. «Acum o săptămînă era jale. Nu mai aveam nici o lețcaie. Acu' am mai primit ceva bani și o scoatem la capăt și luna asta. Luna viitoare însă o luăm de la început. Am aproape un an de cînd conduc acest spital și încă nu pot spune care sînt criteriile după care CJAS alocă fondurile. Ei spun că ne dau cîți bani sînt. Iar bani nu sînt niciodată» se plînge Olaru, din nou. La spitalul din Țăndărei, situația este ceva mai relaxată. Spital de «țară», fără pretenții, supraviețuiește de zeci de ani cu un buget low-cost. Nici nu s-ar putea altfel la cele 130 de paturi cît are în dotare. Banii sînt suficienți, ca peste tot, pentru luna în curs. Iar investițiile anunțate la începutul anului vor fi demarate, însă din cauza crizei nimeni nu mai știe cînd. Există, totuși, și vești bune. «Lucru cel mai important și care ne bucură e faptul că spitalul este aprovizionat cu medicamente pînă la sfîrșitul anului. În felul ăsta vom putea asigura o continuitate a actului medical, indiferent de fluctuațiile de buget care apar. Ce vom face din ianuarie, cînd se preconizează o epuizatre a stocurilor, nu vă putem spune. Dar sîntem convinși că CJAS va găsi o soluție» a declarat purtătorul de cuvînt al instituției, medicul Adrian Mateescu.
30 Septembrie 2009, 09:27 (8075 vizualizări - 0 comentarii)
