EVENIMENT
Mii de elevi fac naveta pentru a învăța carte
Maratoniștii învățămîntului ialomițean
În vreme ce statisticile confirmă declinul indubitabil al învățămîntului, iar Ialomița ocupă un alarmant loc 5 pe țară la capitolul absențe școlare, mii de elevi din mediul rural fac eforturi inimaginabile pentru a beneficia de o educație mai bună. Deși exodul elevilor de la sat la oraș nu este un fenomen nou, acesta reflectă preocuparea părinților de a oferi copiilor o șansă mai bună la educație de calitate. Prețul însă este unul pe măsură!
Iar, în replică la eforturile inimaginabile pe care le fac părinții, Inspectoratul Școlar Județean Ialomița închide, desființează unități școlare și îngroapă miliarde de lei în investiții inutile.
Maratoniștii ciclului primar
Daria, Răzvan și Rebeca sînt elevi în clasa a II-a la Școala nr. 2 din Slobozia, clasa învățătoarei Aprilia Gălbenuș. Și, la prima vedere, par niște copii absolut normali. La 8 ani însă, cei trei copii sînt navetiști cu ștate vechi. Își încep ziua la ora 6,00 dimineața, Grivița, Smirna și Traianu, fac zilnic 40 de minute de navetă, învață de la patru pînă la opt ore zilnic și ajung acasă după zece, douăsprezece ore. Un efort care multora dintre adulți li se pare de neconceput. În plus, cei trei sînt premianți, iar performanțele lor școlare sînt de invidiat. «Sînt foarte buni. Printre cei mai buni din clasă. Dar aceste performanțe se obțin cu mare greutate. Iar către sfîrșitul săptămînii, acest efort se vede, copiii se resimt. Să vă spună însă cît de greu le este. Cum dorm dimineața, în mașină...» declară învățătoarea. Copiii însă nu știu să ne spună cît le e de greu. Li se pare normal să fie așa. «La început a fost mai greu! Dar după o oră ne-am obișnuit!» explică cu candoare Răzvan. «Ne place aici! Aici sînt colegii, ne jucăm, învățăm împreună» îi ține isonul și Rebeca. Mai rezervată, Daria tace. Ea e a doua generație de navetiști a familiei. Sora ei a fost, la rîndu-i, elevă la aceeași învățătoare, în urmă cu patru ani. I se pare normal să fie așa. Și i se pare normal să învețe de dimineața și pînă seara. «Am venit la școala asta să învățăm» ne oferă ea răspunsul standard. În spatele lui se ascunde însă o copilărie sacrificată pentru un scop pe care, deocamdată, nu-l înțelege.
Olimpicii navetiști
Dacă în cazul elevilor de ciclu primar părinții pot fi lesne acuzați, în cazul elevilor de liceu aceste acuzații dispar. Pe George Liviu Geambașu l-am cunoscut la Colegiul Național «Mihai Viteazul». Face parte dintr-un grup de 25 de elevi din comuna Gheorghe Lazăr care fac, zilnic, naveta la oraș pentru a urma cursurile liceale. Ziua lui începe la 6,00 și se termină după optsprezece ore. Ritmul este epuizant, iar pauzele din week-end sînt și ele exploatate. Pentru că George este olimpic la matematică și iubește această disciplină mai mult decît bucuriile vieții de adolescent: «Învăț șase-șapte ore pe zi la școală și alte șase-șapte acasă. Plus matematica, pe care o fac cu domnul profesor Marian Mărgărit. Dar matematica nu se pune, pentru că o fac de plăcere... Pentru că am o mulțumire atunci cînd găsesc răspunsul la o problemă complicată. De aceea, nici nu contează cît muncești și dacă e week-end sau nu».
George nu este un caz particular. Colegiul este plin ochi de elevi olimpici. Și mulți dintre ei provin din mediul rural și reușesc să facă performanță în condiții incredibile.
Liceul care deține însă monopolul elevilor navetiști este Liceul «Mihai Eminescu» din Slobozia. Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Ialomița, în această unitate școlară peste 80% din elevi fac naveta zilnic. Și, deși rezultatele lor nu sînt la fel de bune ca ale olimpicului pe care l-am dat exemplu, toți acești elevi au venit la oraș pentru un acces mai bun la educație.
Inspectoratul Școlar e deconectat de la propriul sistem
Aparent, eforturile pe care le fac părinții și elevii pentru accesul la un sistem mai bun de educație reprezintă o opțiune personală. În fapt însă, Inspectoratul Școlar Județean Ialomița nu oferă nicio alternativă elevilor care vor să învețe și care sînt capabili de performanțe. Iar exemplele pe care le-am ales nu sînt întîmplătoare. La Smirna, de exemplu, localitatea din care face naveta eleva de clasa a II-a de la Școala nr. 2, unitatea școlară s-a desființat după ce în ea s-au investit 250 mii de lei noi. În toamnă, o altă unitate școlară, cea din Frățilești, renovată tot de curînd, va fi și ea închisă. Pentru alte zeci de școli, cu număr mare de elevi, lucrările de reabilitare sînt blocate de peste 2 ani. Imaginea generală este dezolantă, iar declarațiile inspectorului general Ilie Stavăr sînt mai degrabă ridicole: «Pînă la începutul următorului an școlar toate șantierele școlare unde s-au executat peste 75% dintre lucrări vor fi finalizate!». Declarația este, evident, una strict politicianistă, pentru că, pînă în acest moment, în cele 37 de șantiere școlare din județ, nu s-a mișcat nici măcar un deget. Ba mai mult, la școala de la Smirna, nominalizată mai sus, declarată oficial «în conservare», geamurile au fost sparte, iar una dintre ușile de acces a fost furată. Și acesta e doar începutul...
21 Mai 2010, 10:18 (28673 vizualizări - 1 comentariu)
Tot mai puțini elevi ialomițeni vor calculatoare de la Guvernul României
Tot mai puțini elevi din Ialomița aleg să învețe în cadrul liceelor tehnologice
Comentariile cititorilor:
(21 Mai 2010, 13:45)
Acesti copii fac cinste dascalilor si familiilor care se preocupa de educatia si viitorul lor. Cit despre inconpetenta politicului si neputinta sau nepasarea Statului nu imi ramine decit sa va urez sa traiti bine [a se citi Bine ca mai traim]