EVENIMENT
Administrația județeană a ratat întîlnirea cu Măsura 322
Ialomița a atras doar 0,67% din fondurile europene!
De aproape o lună, publicația Independent duce o campanie de mediatizare a cauzelor care au determinat eșecul proiectelor europene derulate în ultimii doi ani în Ialomița prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. Concluzia materialelor de presă prezentate opiniei publice locale este că vinovatul moral pentru situația din acest moment este Consiliul Județean Ialomița, singura instituție din județ care ar fi putut sprijini coerent administrațiile locale în accesarea fondurilor comunitare. Din păcate, lipsa de expertiză (departamentul de Integrare Europeană al Consiliului Județean Ialomița are doar un angajat) și dezinteresul structurilor de conducere din cadrul instituției au dus la realizarea unui bilanț trist. Doar 0,67% din fondurile europene derulate prin FEADR în ultimii 2 ani au ajuns în Ialomița.
Ialomița a depus proiecte în al treisprezecelea ceas
Pentru a nu fi din nou acuzați că ignorăm mărețele realizări ale administrației Ciupercă, vom spune că administrațiile locale din Ialomița au atras prin FEADR nu mai puțin de 39,4 milioane de lei din totalul de 5,8 miliarde alocați în cadrul Măsurii 322 privind «renovarea și dezvoltarea satelor». Este vorba despre Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară Lunca Dunării, Făcăeni și Reviga. În cadrul acestei măsuri, ADI Lunca Dunării a primit 6,2 milioane de euro, Făcăeni 2,5 milioane de euro, iar Reviga aceeași sumă. Șirul reușitelor administrative se oprește însă aici. La timp pentru a ne permite să spunem că, în urmă cu 2 ani, la prima sesiune de depunere a proiectelor, Consiliul Județean Ialomița habar nu avea unde se depun proiectele la Slobozia: «Am întrebat atunci pe cineva dintre șefi cum să fac și mi-a spus că nici nu știe unde e sediul. Și că să nu mă grăbesc, că mai sînt sesiuni de depunere» își amintește unul dintre primarii PSD care a depus, ulterior, proiecte în cadrul Măsurii 322.
Dovada că sfatul reprezentanților Consiliului Județean Ialomița a fost unul oficial o reprezintă faptul că, la 3 din cele 5 sesiuni de depunere a proiectelor de accesarea a fondurilor europene pentru «renovarea și dezvoltarea satelor», administrațiile locale nu au participat. Nici ultima sesiune, cea în urma căreia s-a înregistat eșecul răsunător pe care l-am mediatizat luna trecută (niciuna dintre cele 38 de administrații locale care au depus proiecte în cadrul Măsurii 322 nu a primit finanțarea) nu a fost una mai bună. Toate cele 38 de dosare au fost depuse în ultima zi, multe dintre administrații continuînd să completeze dosarele și la o săptămînă după depunerea acestora. Cît despre Consiliul Județean Ialomița, instituția care contabilizează acum gradul de absorbție al fondurilor europene, aceasta se poate lăuda acum cu 0,67% din totalul fondurilor alocate acestei măsuri.
Mediul privat, de 5 ori mai performant decît administrația județeană
În procente, cei 0,67% înseamnă de 5 ori mai puțin decît media pe țară pentru un județ și de 8 ori mai puțin decît media județeană în cazul Măsurii 112 privind «Instalarea tinerilor fermieri». Evident, valorile la care facem referire au caracter relativ și depind de baza de raportare. Dar acestea reprezintă, deocamdată, singura modalitate de a evidenția că administrația județeană a eșuat lamentabil în eforturile de atragere a fondurilor europene. Astfel, în vreme ce Consiliul Județean se străduia metodic să blocheze politic proiectele inițiate de administrațiile locale, mediul privat obținea 3,4 milioane de lei în cadrul Măsurii 112 privind «Instalarea tinerilor fermieri», 106,8 milioane de lei în cadrul Măsurii 121 privind «Modernizarea exploatațiilor agricole» și alte 100 milioane de lei în cadrul altor măsuri similare (123A, 123F, 321, 313).
În valori absolute, cifra depășeste de cel puțin 5 ori valoarea fondurilor atrase de către administrațiile locale și dovedește că, colo unde există un interes, fondurile europene pot fi accesate. Și în cazul parteneriatelor public-privat, Ialomița are rezultate notabile. Deși le poți număra pe 3 degete, aceste parteneriate confirmă, la rîndu-le, că acolo unde administrațiile locale nu au depins de județ, fondurile au putut fi accesate. Astfel, în cadrul Măsurii 431 două organizații non-guvernamentale și o administrație publică locală au beneficiat de ajutor nerambursabil de 2,6 miliarde lei vechi fiecare în vederea constituirii de parteneriate GAL (Grup de Acțiune Local) și realizare a planului de dezvoltare locală în vederea obținerii fondurilor pe Axa 4 LEADER din PNDR.
Pe Ciupercă îl doare-n cotul Dunării de strategiile europene
Vă explicam într-unul dintre numerele trecute ale ziarului despre maniera dezastruoasă în care Consiliul Județean a gestionat susținerea celor 38 de proiecte depuse de autoritățile locale prin neasigurarea unei strategii județene unitare de dezvoltare a județului. Iată încă o confirmare a acestei atitudini păguboase a conducerii Consiliului Județean Ialomița care a costat județul oportunități de milioane de euro.
În perioada 9-11 iunie, la Constanța, s-a desfășurat conferința Strategia UE pentru Regiunea Dunării, un model de dezvoltare regională la nivel european, inițiativă lansată de România și Austria în 2008. Evenimentul, unul de prim rang pe agenda publică a țărilor prin care trece Dunărea, a avut scopul, în cazul Ialomiței, de a informa autoritățile județene asupra oportunităților pe care le oferă dezvoltarea celor trei domenii pe care Comisia Europeană a axat Strategia: conectivitatea (transport, energie, telecomunicații), protecția mediului și gestiunea apei, dezvoltarea socio-economică (cultură, educație, turism, dezvoltare rurală).
Conferinței, la care au participat personalități de prim rang ale țărilor dunărene, invitații locali au găsit de cuviință să-i spună pas. Și astfel, la acest moment, cel mai sărac și mai cinstit dintre strategii județului (l-am numit aici pe Silvian Ciupercă, președintele Consiliului Județean Ialomița), habar nu are că a ratat șansa unui prim contact cu fluviul de investiții europene pe care Strategia UE pentru Regiunea Dunării l-ar putea drena și prin porțile județului Ialomița. Cum niciodată nu este prea tîrziu pentru căință, sperăm ca domnul Ciupercă să-și pună cenușă în cap într-un cadru organizat, așa cum îi place atît de mult. În schimb, promitem să-l ținem la curent cu noutățile. Nu de alta, dar ar fi păcat ca lipsa de viziune a unui singur om să afecteze iremediabil șansele într-un viitor mai bun a sute de mii de ialomițeni.
Și ca să vedeți că nu batem cîmpii de pomană, vă oferim un citat din comunicatul de presă emis ulterior conferinței de către Ministerul Afacerilor Externe: «O dimensiune importantă a viitoarei contribuții a României în procesul de elaborare a Strategiei o va reprezenta poziția administrațiilor publice județene și locale, care trebuie informate asupra acestei oportunități prin serviciile descentralizate ale ministerelor». QED.
23 Iunie 2010, 09:23 (21362 vizualizări - 3 comentarii)
Comentariile cititorilor:
(24 Iunie 2010, 11:24)
Bun profesor,slab manager ! Domnule Ciuperca poate ar fi timpul sa va retrageti intrucat lipsa de performanta nu poate fi sustinuta doar cu tupeu.
(23 Iunie 2010, 16:10)
Nu doar Nea' Ciupercă e vinovat. E adevărat, el are doar 3 costume, pe când Marinică are mai multe. Probabil era în perioada de admirare a acestor costume, că și pe Marinică l-a durut tot în cotul Dunării de primăriile ialomițene. Că are și PDL-ul niște primării. Tot nefinanțate.
(23 Iunie 2010, 15:03)
Din titlu iti dai seama de competenta lu' trei costume si restul afonilor din PSD dar si din CJI. Zici Ciuperca(PSD) si tragi apa. Mai du-te ba Ciuperca si lasa dracu pe altul care poate si stie sa dezvolte judetul asta!