EVENIMENT
Orașele de mucava ale Ialomiței
În așteptarea unei Strategii județene de dezvoltare pentru următoarele trei cincinale, Ialomița se confruntă cu probleme grave precum sărăcia populației, depopularea și declinul economic. În ciuda acestor semnale negative, județul continuă să se mîndrească cu 7 orașe. Cum patru dintre acestea au fost moștenite de pe vremea cînd guvernanții de azi erau doar simpli activiști în PCR, nu vom insista prea mult asupra lor. Vom încerca însă să identificăm la cele trei orașe nou-nouțe ale județului elementele ce le legitimează drept orașe...
Picioarele de lut ale orașelor ialomițene
Ialomița înregistrează un declin constant al populației active. Ponderea populației sub 15 ani este de 16,4% în 2008, față de 19,6% în 2006, în timp ce ponderea persoanelor cu media de vîrstă peste 60 de ani a crescut la 21%, situînd Ialomița peste media națională. O repartiție a grupelor de vîrstă pe medii de rezidență relevă faptul că în mediul rural predomină numărul tinerilor sub 19 ani și al vîrstnicilor peste 60 de ani. Acestea sînt date statistice oficiale care conduc la concluzia că în mediul rural din Ialomița este concentrată populația majoritar inactivă și cu risc social foarte ridicat.
A vorbi despre orașe în aceste condiții este echivalent cu a vorbi despre funie în casa spînzuratului... Slobozia, municipiul reședință de județ, are datorii de peste 50 milioane de lei pe care urmează să le plătească în următorii 20 de ani, o apă sub standard și o administrație obosită, aflată în pragul celui de-al treilea mandat sub conducerea aceluiași primar. Țăndărei, cel mai apropiat oraș de Slobozia, este un oraș care se depopulează constant, cu o populație ruralizată și o rată a criminalității care a ajuns să-i sperie pînă și pe locuitorii ei. Fetești, singurul oraș din Ialomița care a reușit să-și schimbe administrația prin vot în 2008, înregistrează cea mai mare rată a șomajului (doar unul din 10 feteșteni are loc de muncă!) și se confruntă cu o criză permanentă, în care doar proiectele administrative mai asigură o minimă oxigenare economică. Cît despre Urziceni, orașul aflat la jumătatea distanței spre București, acesta are un statut aparte. Transformat din cal în măgar de o guvernare liberală, orașul a cheltuit sume importante pentru transformare (oficial, administrația locală a atras 31 milioane de euro). Din păcate, acestea nu se văd nicăieri, singura lucrare edilitară cu efecte pozitive asupra populației rămînînd cea de refacere a rețelei de apă a orașului...
Fierbinți, orașul de la capătul tunelului
Făcut oraș la apelul bocancilor prin legea 83/2004, orașul Fierbinți este de departe cel mai prăpădit tîrg de provincie pe care-l are județul. Cu facilități administrative minine, 5000 de locuitori înregistrați oficial și un primar de origine turcă, orașul întins cale de trei sate (Fierbinții de Jos, Fierbinții de Sus și Grecii de Jos) este în plin proces de reconstrucție administrativă. Cel mai important proiect, susține primarul Iusein Iuksel, îl reprezintă cel legat de extinderea rețelei de apă și canalizare a orașului. Contractul, semnat de administrația locală cu Raja Constanța, îi permite edilului local să spere că cei 24 de kilometri de rețea stradală se vor dubla pînă anul viitor, iar stația de epurare va permite furnizarea unei ape potabile la standardele impuse de legislație. «Deocamdată, avem un orășel. Dar ne străduim să investim și, într-un an-doi, îl vom aduce la stadiul de oraș cu care să te mîndrești» ne explică edilul căutînd argumente care să confirme statutul de oraș pentru localitatea Fierbinți. Pentru că localitatea rămîne neatractivă, iar statutul de oraș nu convinge pe nimeni, primarul Iusein Iuksel amintește rapid de promisiunea unei viitoare rețele de gaze, de cele 300 de locuri de casă puse la dispoziție gratuit de către Primărie (cu condiția să nu fie vîndute niciodată!) și de prețul de-a dreptul modic al terenului intravilan (10 euro/mp). Însă singurul avantaj real pe care îl înregistrează orașul Fierbinți rămîne plasarea sa geografică: «La 35 de kilometri fix de Colentina! Și 15 kilometri de autostradă, la Moara Vlăsiei» explică mîndru primarul! Restul sînt doar vise administrative, glod și sărăcie, pentru că orașul Fierbinți se depopulează din cauza vîrstei înaintate a locuitorilor săi.
Fantoma de pe DN2A
Al doilea oraș scos de autorități din pălăria guvernării anterioare este Căzănești. Situat pe DN2A, la kilometrul 37, orașul se luptă cu sine însuși de mai bine de 6 ani. Ultima ispravă o reprezintă Referendumul pentru revenirea la statutul de comună. Desfășurat pe 25 aprilie 2010 și boicotat metodic de autorități, Referendumul a scos în evidență scindarea profundă dintre administrație și populație, precum și lipsa de orizont al comunității. De altfel, declarația primarului Alexandru Gavrilă, rugat să nominalizeze unul dintre proiectele realizate de el în ultimii ani vorbește de la sine: «Construirea parcului din Centrul Civic al orașului Căzănești! Acesta este un proiect care se realizează acum și de care sîntem foarte mîndri!». Din păcate, cu un parc Căzănești nu va deveni oraș. El are nevoie în continuare de canalizare, apă curentă, utilități administrative și... oameni! Cu cei 3500 de locuitori cîți numără, Căzănești este mai mic decît o treime dintre comunele județului, multe dintre ele beneficiare a unor investiții care le depășesc de zeci de ori pe cele locale. La fel ca în cazul orașului Fierbinți, Căzănești are avantajul de a fi situat pe DN2 A. Însă avantajul este anulat în acest moment de criza economică generală și de lipsa unor investitori dispuși să riște alături de locuitori. Așa se explică de ce cele trei zone de concesiune pentru dezvoltarea industrială a orașului zac pîrloagă și de ce rețeaua de apă a orașului va fi gata abia peste doi ani. Asta dacă pînă atunci locuitorii nu îl vor părăsi definitiv, speriați de valoarea astronomică a taxelor și impozitelor practicate de administrația locală.
Greu la deal cu stațiunea mică
Ultimul dintre orașele de mucava ale Ialomiței (dar nici el din urmă, după cum ne atrăgea atenția unul dintre locuitorii săi!) este orașul Amara. Ridicat în rang anterior celorlalte două orașe tinere din județ, Amara are un statut privilegiat care îl singularizează în peisajul tern al orașelor ialomțene. Acest statut este conferit de prezența lacului Amara și, implicit, de atenția acordată acestei stațiuni. Șansa a fost fructificată în lung de linie de primarul Victor Moraru, obsedat de administrație și sedus, în ultimii ani, de ideea atragerii de fonduri europene pentru refacerea stațiunii. Din păcate, în administrație progresele apar greu, iar Amara se dovedește a fi o gaură neagră. Cu o stațiune îmbătrînită prematur și un turism balnear în derivă, Amara riscă să înghită sume colosale pentru rezultate mai mult decît modeste. Numărul turiștilor este în scădere, plajele sînt lăsate în paragină, iar hotelurile, altădată etalon printre hotelurile de profil, se luptă pentru a supraviețui... Iar orașul nu este decît o lungă înșiruire de ulițe al căror singur atuu rămîne sistemul de canalizare implementat în mandatul trecut. Primarul din Amara susține însă că trebuie privită jumătatea plină a paharului: «Avem cel mai mare preț al terenului intravilan din județ. Dacă oamenii n-ar fi interesați să se mute aici, de ce ar plăti pentru a se muta aici?!». Argumentul e de neatacat, însă el nu face din Amara un oraș în adevăratul sens al cuvîntului. Procesul, unul de lungă durată, va costa administrația locală într-o primă fază 10 milioane de euro. Investițile au demarat prin promovarea unor proiecte de infrastructură locală, au continuat anul trecut prin pietruirea străzilor, se continuă în această toamnă cu un proiect ambițios de asfaltare a 20 de kilometri de străzi... Adăugînd la acest bilanț și relocarea Primăriei Amara într-un sediu nou, unic la nivel de județ, locuitorii au premise bune pentru a spera că, peste cîțiva ani, glodul și viața la țară vor fi doar o amintire bună de speriat copii. Pînă atunci însă...
8 Septembrie 2010, 08:24 (21100 vizualizări - 2 comentarii)
Amara, Fierbinți și Țăndărei își caută primar
Alegeri locale parțiale la Amara, Fierbinți Târg și Țăndărei-11 iunie 2017
Orașele de mucava ale Ialomiței
Recensământul transformă două orașe din Ialomița în comune
Comentariile cititorilor:
(16 Septembrie 2010, 04:13)
Hm...gresit...este o ambitie pe care si-a dorit-o Marin Balan....erau multe de facut daca tot vroia ambitie.
(8 Septembrie 2010, 10:14)
Asta cu Căzăneștiu oraș e veche.A vrut să facă ceva Marian Bălan,dar n-a reușit așa cum trebuia. 3500 cu țiganii care n-au acte . E complicată ciorba aici ,deci nu vă mai băgați nasul . Actualul primar vrea doar banii europeni ptr. el. Căzănești are nevoie nu de parc ci de : spital,autogară,bun simț și să facă ceva cu poliția care e-n mână cu țiganii și îi scapă de multe.n-ar strica să vă băgați nasul în treburile lor,nu în cele politice.