EVENIMENT

Maria Unțanu sau arta de a stăpâni PUNCTUL

Maria Unțanu sau arta de a stăpîni PUNCTUL

Cartea de vizită a artistului Maria Unțanu e prodigioasă. Un număr record de premii alături și împreună cu elevii pe care i-a îndrumat în calitate de profesor în cadrul Palatului Copiilor din Slobozia (256, dintre care 153 sînt premii internaționale obținute în toată Europa, dar și în SUA, India sau Japonia), patru expoziții personale și zeci de ani de căutare a unor forme noi de exprimare a emoției artistice, prin desen și culoare. Acestea sînt reperele sumare ale unei vieți dedicată graficii, o artă pe care Maria Unțanu a împins-o către un nou nivel, într-un banal tîrg de provincie, făcîndu-ne contemporani cu una dintre cele mai intangibile taine: taina desăvărșirii punctului.

«Una este să te uiți și alta este să vezi!»
Ne aflăm în casa artistului Maria Unțanu, în fața albumului celei de-a patra expoziții... O cameră obișnuită de apartament, de o sobrietate aproape spartană, înveselită de buchete de flori și sute de creioane și pensule așezate ordonat în borcane pe etajere. Buchisim despre artă și lucrările grafice ale Mariei Unțanu, din prima pagină a albumului: «Artista se desacralizează, își pune pe tapetul artei sentimentele de introspecție și defrișează sufletul inaugurînd atmosfera rigorilor pe care fiecare dintre noi le înlătură instinctiv, conotații evocate prin notațiile spontane de creion sau tuș, apoi cu accente profunde, ordonatoare ale orizonturilor negative imediate (...)».
Ne mărturisim intimidați și ignoranți în fața criticului, dar gata să înțelegem dacă așa ceva este posibil. «Sigur că este posibil! Totul se reduce la exercițiul ochiului, al văzului. Poate să nu-ți placă, e în regulă. Dar ochiul ne oferă cea mai multă informație dintre toate simțurile. Nu toată lumea trebuie să cunoască, să fie instruită în domeniul artistic. Dar opera de calitate întotdeauan transmite. Transmite idei, sentimente. Și dacă din copilărie există această înclinație, această dorință de a vedea, de a înțelege, de a vedea... atunci ai nevoie de artă, indiferent de forma în care se manifestă. Știți cum se spune... Una este să te uiți și alta este să vezi» debutează dialogul nostru cu Maria Unțanu.
Și, într-o clipă, canoanele riguroase ale recenziilor se spulberă, iar artistul ne deschide o lume pe care, cel mai adesea, alegem să o ignorăm: «Evident, nu poți să vezi fără îndrumare! De aceea un artist nu se poate forma fără educație, fără sprijin. Există desigur și excepții, genii... Dar marea majoritate a artiștilor, ca și oamenii obișnuiți, au nevoie de îndrumare... De aceea nu ne putem aștepta ca arta să fie înțeleasă și receptată fără niciun efort. Trebuie să mergi, să vezi lucrări de artă... Iar pentru asta e nevoie de timp, de exercițiu și... de un ochi instruit».

40 de ani de căutare înăuntru
Expoziția de vineri, 5 noiembrie, a Mariei Unțanu, va cuprinde 43 de lucrări. Este rezultatul a peste opt ani de căutare permanentă, de experimente repetate și de eșecuri mereu depășite. O rugăm să ne explice cum a reușit să ajungă aici, să tranforme punctul în grafică și grafica în artă incontestabilă: «Nu lucrez doar în punct. Am intervenit și cu pensula, cu tempera, cu acrilice... Dar, într-adevăr, am o plăcere extraordinară în a mă concentra asupra detaliilor... Probabil o înclinație zodiacală, sînt născută sub zodia Fecioarei... Este un cîștig, dar și un blestem, pentru ca oricînd poți greși. Am avut o lucrare foarte frumoasă, la care am lucrat două luni, punct cu punct, o lucrare mare. La un moment dat m-am oprit și am hotărît s-o așez pe șevalet... Am stricat-o în două zile... A trebuit s-o arunc! Mi-a părut tare rău, evident, dar trebuia să o fac... Uneori, cînd ești în impas, trebuie să te detașezi pentru a nu te lăsa păcălit! Altfel lucrarea te fură, te subjugă și nu mai știi dacă este bine sau rău ceea ce faci!». O rugăm să ne explice alchimia creației, taina care transformă punctul în artă deplină: «Uneori este vorba de amănunte... Calitatea hîrtiei, textura, porozitatea acesteia... De cele mai multe ori sînt lucruri mărunte, insesizabile în aparență... Dar toate concură creînd un chimism anume, o endorfină care se eliberează, trece dintr-o parte într-alta»...

Învățul de la copii
Chiar dacă lucrările sale grafice sînt cele care o reprezintă -artistul care zugrăvește chipul interior- viața de artist a Mariei Unțanu ar fi incompletă dacă n-am aminti de zecile de generații de elevi care i-au trecut prin mîini în calitate de profesor de desen la Palatul Copiilor din Slobozia. O experiență crucială, pentru care artistul le este deopotrivă, recunoscătoare: «Am învățat de la copiii pe care i-am instruit enorm. Într-un fel, ei m-au împlinit. A fost o perioadă de hiatus în activitatea mea artistică, dar, probabil, devotîndu-mă lucrului cu copii, am evadat într-o lume inaccesibilă adulților». Marian Unțanu își amintește numele fiecărui copil, al fiecărui elev talentat care ar fi putut reuși prin desen. Și regretă. «Nu este o meserie care să-ți asigure existența. De aceea copiii se pierd, iar talentele, oricit de bine definite, nu pot răzbi fără îndrumare».
Obosită să trăiască de atîtea ori visul de început de drum al fiecărei generații de elevi, Maria Unțanu a renunțat să mai predea. Și, deși spune că e liniștită și împăcată cu ideea, glasul ei trădează o urmă de regret. «Ajunsesem la un moment dat să știu cum lucrează fiecare, ce abilitate naturală are... Acesta a fost, probabil, secretul tuturor acestor reușite permanente. Dar și explicarea permanentă a lucrurilor, pregătirea fiecărei lucrări. Pentru că eu n-am pus niciodată mîna pe pensulă în locul elevilor, doar i-am îndrumat».
În cei peste 10 ani în care a îndrumat elevi la Cercul de pictură din cadrul Palatului Copiilor, Marian Unțanu a reușit să acumuleze un palmares de 256 de premii, dintre care sînt 153 sînt premii internaționale obținute în toată Europa, dar și în SUA, India sau Japonia. Ca o încununare a activității didactice, Maria Unțanu a fost decorată de către statul român cu Ordinul și Medalia în Grad de Cavaler. Vernisajul următoarei sale expoziții va avea loc vineri, 5 noiembrie, orele 14.30, la Centrul Cultural «Ionel Perlea» din Slobozia.

7 Noiembrie 2010, 14:42 (20379 vizualizări - 1 comentariu)