SPORT
Poveștile sportului ialomițean
Ion Neacșu, o viață cît un maraton dedicată atletismului
Sportul ialomițean are multe povești de spus. O bună parte dintre acestea au în centru atleții și, alături, profesorii care i-au șlefuit. Ion Neacșu a adunat în aproape 40 de ani de carieră, multe astfel de povești: cu amazoane care aruncă sulița hăt departe sau cu fete și băieți care aleargă ca vîntul (uneori și contra vîntului) către finalul fericit.
Colecționarul de campioni
Finalul anului 2010 ar fi trebuit să însemne pentru profesorul Ion Neacșu trecerea la depănarea amintirilor și creionarea bilanțului unei cariere de antrenor începută la mijlocul anilor ’70. Profesorul Neacșu a ieșit la pensie, însă nu și din viața sportivă. «Am învățat drumul către stadion cu ochii închiși. Aici am lăsat multe lucruri frumoase, de aici au plecat toate performanțele mele...» spune, pentru început, profesorul. În plus, «e greu pentru o cloșcă să-și lase dintr-o dată puii să se descurce singuri».
Așadar, Ion Neacșu continuă să aibă agenda doldora de activități: «stau de vorbă cu dumneata un sfert de oră apoi plec la antrenament». Un sfert de oră nu e mult avînd în vedere că trebuie să se concentreze cu o istorie care începe cu anul 1963, anul cînd debuta cariera sportivă a tînărului slobozean de atunci împărțită între Dinamo, în perioada junioratului, și Steaua, în cătănie, carieră încununată cu titlul național la 600 de metri. După terminarea studiilor și armatei, s-a întors acasă hotărît să pună umărul la eruperea sportului ialomițean pe plan național. «Am găsit un teren fertil pentru a face performanță și un grup de oameni deosebiți cărora m-am alăturat, înființînd secția de atletism a CSS Slobozia» spune Ion Neacșu. Alături de el, anul 1974 găsește și alți profesori care au marcat istoria sportului slobozean: Nicolae Mihăilescu, la scrimă, Jan Buzoianu, la lupte, regretatul Ion Stoica, la secția de handbal feminin, profesorul Grigore, la box și, cîțiva ani mai tîrziu, Mihai Basarab, la fotbal.
Rezultatele nu au întîrziat să apară. Corina Gîrbea, actualmente profesor universitar, a deschis parada valorilor oferite atletismului de profesorul Neacșu. Corina a devenit campioană națională, la aruncarea suliței, a participat la olimpiada de la Moscova din 1980 și a gravitat în zona primelor 5 locuri la campionatele mondiale și europene. Au urmat-o alți sportivi ajunși campioni naționali: Vicențiu Nagy, Romulus Cîrlig sau Marilena Petcu.
Profesorul Neacșu își amintește cu acuratețe palmaresul fiecăruia fără a consulta eventuale date statistice. Sînt o sumedenie de titluri naționale, balcanice, internaționale, a căror istorisire n-ar încăpea într-un articol de ziar. Sînt 37 de ani pe pista de atletism dintre care 19 (1976-1995) în staff-ul tehnic al Lotului Național.
Două dintre sportivele lui Ion Neacșu, Corina Gîrbea și Tudorița Chidu au fost declarate maeștrii emeriți ai sportului. În 2004, Ion Iliescu îl decorează pe Ion Neacșu cu Meritul Sportiv, iar Ministerul Sportului îl declară antrenor emerit. «Nu știu să fie în Slobozia vreun antrenor cu atîtea titluri naționale cîte am eu. Am fost în multe țări, am participat cu Lotul Național la olimpiade și campionate mondiale și am mulți prieteni în țară și afară. De multe ori am impresia că aceștia mă apreciază mai mult decît slobozenii mei...» conchide Ion Neacșu în singurul moment al dialogului cînd pare să-i fi dispărut jovialitatea.
Un capitol aparte, Tudorița Chidu
Un moment important al antrenorului Ion Neacșu îl reprezintă Tudorița Chidu, cea mai valoroasă sportivă a județului nostru. Cum a fost descoperită? «S-a întîmplat la un trial în 1978 unde urma să selectăm primii 10 sportivi. Tudorița a ajuns abia a treisprezecea, dar pe mine m-au impresionat aptitudinile ei și am hotărît să o selectez. Țin minte că pe atunci, la Amara, era un profesor mai în vîrstă care se numea Flondor și mi-a spus: Ioane n-o lua pe Tudorița că e cam puturoasă...» povestește profesorul Neacșu.
Realitatea a dovedit contrariul. Tudorița a fost extrem de harnică în a aduna medalii la toate competițiile. În 1980 este campioană națională la cros și tetratlon, iar în 1981 la 80 de metri și 600 de metri, probă unde și în prezent deține recordul național. Urmează alte titluri naționale, la 400, 800 și 1500 metri, triumfuri la grand-prix-uri și titlul de campioană balcanică la 800 metri (Ankara). În toți acești ani lasă în urmă sportive de elită are României cum sînt Violeta Beclea, Ela Kovacs sau Margareta Cheseg. Cea mai mare perfomanță rămîne medalia de bronz obținută în 1991 la Campionatul Mondial de la Sevilla în proba de 1500 de metri.
Tudorița Chidu s-a luptat în acea cursă cu două rusoaice și cu Doina Melinte. «A aplicat excelent strategia pe care i-am trasat-o și a venit în spatele rusoaicelor, care în acel moment erau imbatabile» explică Neacșu. Pe locul IV a venit Doina Melinte.
Tudorița Chidu a rămas în vîrful sportului românesc pînă în 1995 timp în care și-a mai adăugat în palmares și un titlu de vicecampioană la cros (Seul în 1994). În 1995 s-a retras din activitatea sportivă și în prezent este profesoară de sport la Școala din Ograda, mult prea puțin pentru o campioană atît de mare...
Ceva în plus despre Ion Neacșu
A oferit mult atletismului dar a și primit pe măsură dacă stăm să ne gîndim că prin sport i s-au arătat multe dintre locurile frumoase ale lumii. «Mi-au plăcut mult Sevilla și Tokyo» povestește profesorul. Nu-i place fotbalul și îl supără mediatizarea excesivă a acestuia care face mult rău altor sporturi cu performanțe însutit mai mari. Cînd nu are treabă cu sportul se ocupă de colecțiile de timbre, monede și obiecte vechi. În colecția de amintiri, la loc de cinste stau pozele cu marii Serghei Bubka și Carl Lewis. Și iarăși ne întoarcem la atletism. La plecare facem cunoștință cu Ionela Pușcașu, noua profesoară de la CSS, «o fată bună în care am mare încredere». Îl lăsăm pe profesorul Neacșu să mergă la antrenamentul depre care ne-a vorbit în debutul discuției. «Ne pregătiți un nou campion?» întrebăm. Zîmbește... «Vorbim după competiție».
12 Februarie 2011, 12:13 (15358 vizualizări - 4 comentarii)
Ion Neacșu a pus punct carierei de antrenor
250 copii la Cupa Municipiului Slobozia
Maraton atletic pe «1 Mai»
Recruții profesorului Neacșu
Comentariile cititorilor:
(22 Mai 2025, 02:22)
A fost și va rămâne un al doilea părinte de la care am învățat educație și punctualitate iar în ceea ce privește ca antrenor este o excelență care va rămâne în istoria altletismului … îi mulțumesc pentru tot ceea ce am învățat .. încă odată țin să i mulțumesc pentru tot ( cu stimă a dumneavoastră eleva Popeasca)
(20 Martie 2016, 00:26)
A fost, este și va fi al doilea tată al meu. Mia fost și va fi un profesor extraordinar. Îl cunosc de mulți ani și încă as dori sa mai fac antrenamente cu dumnealui.
(13 Februarie 2011, 12:06)
te stiu Neacsule..ca profesor si prieten...si ma bucur...
(12 Februarie 2011, 17:47)
felicitari domnule NECSU va iubim...si...tinete-o tot asa frumoase amintiri...da bine mai oltene:))