REPORTAJ
Teatrul de umbre
Săptămîna trecută, la Muzeul Național al Agriculturii a fost inaugurat primul teatru de umbre din oraș. Inițiativa aparține gazdelor și a fost posibilă grație unui curs de teatru organizat de Rețeaua Națională a Muzeelor din România și finanțat de administrația Fondului Cultura Națională în anul 2010. Ceea ce este cu adevărat inedit însă, de-abia acum urmează: niciunul dintre cei 14 actori nu are mai mult de 10 ani.
Măria sa, Ion Creangă
Vineri, înainte de orele 16.00, băncile de lemn din sala de teatru improvizată la parterul Muzeului e arhiplină. Dincolo de panoul de lemn pe care scrie cuminte «teatru de umbre» se aude forfotă. Dincoace, vocea povestitorului: «A fost odată ca niciodată un copil care dorea să afle cît mai multe informații despre uneltele vechi de lemn...». Sala freamătă și ea, tot mai stins! Pe pînza de mătase a scenei umbra cămeșei se amenstecă cu glasurile copiilor: «Ca să se îndesească firele, bătătura se bate cu vătalele, între care e așezată spata. Și iaca așa în războiul de țesut te-au prefăcut în pînză. Din pînză te-au croit și-au făcut din tine ceea ce ești acum, o cămașă».
Sala nu se satură, vrea mai mult! Povestitorul anunță următoarea prelucrare după Ion Creangă, povestea prostiei omenești. Povestitorul se schimbă, la fel și umbrele. Din lumina albă a mătăsii prind viață nevasta, copilul, «drobul cel de sare», tatăl cel «flămînd și necăjit»... și toată prostia lumii, ridicată din carton decupat de mîini cuminți, de copii. Iar de dincolo de umbre glasurile scad și cresc, se tînguie și oftează nevăzute, lăsînd să treacă înspre spectatori tot rodul săptămînilor lungi de repetiție.
Și sala uită să respire și glasurile din lumină povestesc despre creștinul care voia să aducă soarele în casă cu oborocul și despre cel care aruncă nucile în pod cu furca și despre cele toate povestite de Creangă în vremea cînd prostia oamenilor era blajină și nu făcea rău nimănui. Și-am încălecat pe-o șa și v-am spus povestea primului spectacol de umbre la Slobozia așa.
Actori la numai 10 ani
Cît despre actorii care au făcut posibilă această minune pe care organizatorii o anunță repetabilă... Ei se numesc Bianca Talaș, Bianca Zabavă, Cristina Arion, Ramona Petre, Dan Buzoianu, Laura Nicoară, Andreea Dinu, Mădălina Coteș, Rareș Stoica, Anca Badea, Alexandra Gudu, Ana Loghin, Diana Cîrligea, Ilinca Marcu și sînt elevi ai Școlii nr. 3 din Slobozia. Noi i-am cunoscut doar pe trei dintre ei, pentru că restul au țîșnit glonț în brațele părinților renunțînd fără regrete la gloria interviurilor cu presa.
Anca Badea e fericită și nu regretă că nu i-a văzut nimeni chipul: «A fost frumos și ne-a plăcut mult. Nu contează că nu ne-a văzut nimeni, ne-au văzut părinții la sfîrșit!». Andreea Dinu spune că pentru un spectacol ca acesta au fost de ajuns trei săptămîni de muncă: «Noi am făcut personajele, le-am retușat împreună cu doamnele de aici, de la Muzeu, și ne bucurăm că ne-au aplaudat. Știți, cînd oamenii te aplaudă, înseamnă că ei îți mulțumesc pentru ceea ce ai făcut pentru ei. E un semn că respectă munca ta!». Laura Nicoară e cea mai îndrăzneață dintre ele și crede că prostia din poveste există: «Sînt unii oameni așa, ca în poveste. Nu mai fac de-astea, adică ce scrie acolo, că nu mai stau la țară. Dar fac alte lucruri, adică alte prostii... Și cred că e mai bine să ne ferim de ei, dacă îi recunoaștem!».
Dincolo de opiniile solide ale actorilor, am ținut să preluăm și părerea unuia dintre organizatorii acestui spectacol unic la Slobozia. Fănica Gheorghe, muzeograf în cadrul instituției, speră că spectacolul a fost o reușită și visează să-l repete în toate școlile orașului: «Asta este doar începutul, a fost mai greu, cu multe emoții, dar sperăm ca pe parcurs să ne descurcăm mai bine. Ne-am propus să mediatizăm spectacolul în toate școlile din oraș și sperăm ca această inițiativă să fie copiată și de alte clase de elevi».
Teatrul de umbre, tehnică veche de mii de ani. «Teatrul de umbre» este una dintre tehnicile de teatru care se folosește cel mai rar. Teatrul de umbre constă în proiectarea pe un ecran semitransparent a umbrelor siluetelor așezate în fața unui fascicol de lumină direcționat către ecran. Aceste siluete, ce sînt abordate ca personaje dramatice, sînt mînuite cu ajutorul unor tije. Artei complexe a teatrului de umbre i se asociază muzica, declamația și cîntul, literatura, estetică vizuală, artizanatul artistic și teatrul de animație. Se pare că de fapt acest gen de teatru ar fi apărut pentru prima dată în India, fiind importat de chinezi și dezvoltat din punct de vedere tehnic.Teatrul de umbre poate fi socotit ca primul procedeu de animație. Teatrul de umbre a fost adus în Europa destul de tîrziu, prin secolul al XVIII-lea. A fost repede asimilat de cei pasionați de arta teatrală, atît spectatori, cît și de artiști. Ba mai mult a fost cel care a inspirat creatorii de desene animate. Nu trebuie uitat că prima proiecție cinematografică a fost proiecția unor desene animate, înaintea imaginilor surprinse din viața reală.
16 Aprilie 2011, 16:22 (13003 vizualizări - 0 comentarii)
