EVENIMENT

Ialomița: Administrația rurală, la ani lumină de civilizație

Timp de 20 de ani oficialii administrației județene au susținut proiecte și programe care vizau implementarea unor servicii de utilități publice operative și eficiente. În numele acestora s-au cheltuit miliarde, s-au cîștigat alegeri și s-au obținut finanțări europene însemnate. Un raport al Prefecturii Ialomița confirmă însă un adevăr pe care nimeni nu vrea sa-l recunoască: județul se află la ani lumină de civilizație, iar investițiile realizate pînă în prezent în domeniul serviciilor de utilitate publică sînt amenințate de proasta gestionare a lor de către administrațiile locale.

Un raport parțial al unui dezastru total
La începutul lunii martie 2011, Prefectura Ialomița a solicitat tuturor unităților administrative din județ date statistice referitoare la serviciile de alimentare cu apă, salubrizare, transport public local și iluminat public. Datele au fost făcute publice săptămîna trecută, în cadrul ședinței lunare a Colegiului Prefectural. Potrivit lor, din cele 66 de unități notificate au răspuns doar 44 la sută, respectiv 29 de unități administrative. Deși parțial, numărul respondenților este suficient de mare pentru a oferi o imagine reală a nivelului de implementare a acestor servicii la nivelul județului Ialomița. Astfel, din totalul de 29 de unități chestionate, «10 nu au înființat și nici nu au delegat serviciul de apă unui operator». Alte 12 comune, «deși au înființat servicii proprii prin hotărîri de consiliu local, nu dețin licențe ANRSC». Singurele localități rurale care exploatează serviciile de apă în condițiile legii sînt Bordușani și Vlădeni. Datele centralizate de către raportul Prefecturii mai relevă o informație extrem de interesantă. Din cele 29 de unități administrtiv-teritoriale, doar orașele Slobozia, Fetești și Țăndărei au sisteme de canalizare finalizate, iar singurul oraș care deține o stație de epurare la standardele impuse de legislație este Slobozia.

Unde se duc deșeurile cînd se duc?
Nici în privința serviciilor de salubrizare lucrurile nu stau mai bine. Din situațiile transmise rezultă că doar 3 unități administrative au servicii proprii, iar alte șase au delegat acest serviciu unui operator. Situația însă se complică infinit atunci cînd vorbim despre licențele firmelor care au obținut delegarea acestor servicii. În cazul localităților Făcăeni, Gheorghe Doja, Jilavele și Vlădeni, de exemplu, operatorul care asigură serviciul de salubrizare nu este licențiat și nu se știe ce face cu deșeurile menajere colectate. Independent a susținut timp de un an o campanie aplicată de informare a opiniei publice în această privință, așa că nu vom insista prea mult asupra subiectului. Vom spune doar că la nivelul celor 29 de unități administrative există doar opt platforme autorizate, că media contractelor încheiate nu depășește jumătate din numărul gospodăriilor existente și că valoarea maximă a tarifului pentru serviciile de salubrizare a fost atinsă la Țăndărei, unde fiecare locuitor plătește 7,09 lei pe lună.

Viitorul nu sună deloc
Teoretic, pentru remedierea tuturor acestor neajunsuri, există legislație și instituții ale statului care ar trebui să vegheze la respectarea ei. Practic însă, aceste instituții se dovedesc ori ineficiente, ori incapabile să impună respectarea normelor europene în domeniu. Rugat să comenteze această situație, prefectul Mădălin Teculescu s-a declarat profund nemulțumit de activitatea instituțiilor care au un rol direct în respectarea legislației privind serviciile de utilitate publică. «Nu trebuie să ne grăbim să tragem concluzii. Și nu este responsabilitatea instituției pe care o conduc să impună rezolvarea acestor probleme. Dar există instituții abilitate ale statului care pot ancheta neregulile sesizate de către noi» a concluzionat Teculescu.

9 Mai 2011, 10:08 (6460 vizualizări - 0 comentarii)