EVENIMENT

Agricultura ialomițeană, REVIRIMENTUL economiei locale

Într-un județ în care nimeni nu produce și nimic nu merge, primele recolte din acest an au devenit un motiv de bucurie. În spatele producțiilor bune înregistrate de marii producători se ascunde însă aceeași agricultură de subzistență, aceiași samsari de cereale instituționalizați și vînzările ilegale de cereale. Un cerc vicios din care nimeni nu poate ieși și nici măcar nu dă semne că ar vrea.

Apa a făcut diferența
În anul agricol 2010-1011 județul Ialomița a cultivat circa 150 mii de hectare de orz, orzoaică, rapiță și grîu. Deși datele statistice sînt preliminare, pentru toate culturile producția medie oscilează între 4000 și 4500 de kilograme la hectar. Cele mai mari suprafețe, respectiv 104273 de hectare, le reprezintă culturile de grîu. Cu o producție medie de 4500 de kilograme la hectar, cultivatorii de cereale din Ialomița sînt unanim de acord că anul acesta ploile au venit la timp și au asigurat producerea unui grîu de calitate. «Tehnologia este aceeași peste tot! Dar apa face diferența. Anul acesta a fost suficientă apă pentru culturile de grîu. Și așa se explică de ce toată lumea a făcut cîte ceva» susține un inginer agricol. Potrivit primelor estimări, grîul a fost recoltat pe mai puțin de 50% din suprafață, partea de vest a județului este mai avantajată, iar producțiile de grîu sînt sensibil mai mari. «Estul a beneficiat de precipitații mai puține. În vest a plouat mai bine și la timp. Asta nu înseamnă neapărat producții mai mari, ci o calitate mai bună a grîului panificabil» explică Marin Nedu, președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Ialomița. Conform aprecierilor oficialului citat, diferențele de producții generate de lipsa ploilor au produs scăderi ale producției în estul județului de pînă la 30 la sută. Situația e cu atît mai paradoxală cu cît zona de est a județului este singura care poate fi irigată în regim extins. Anul acesta însă cultivatorii nu au încheiat contracte de furnizare a apei pentru sistemele locale de irigații, preferînd să se bazeze exclusiv pe prognozele meteo.

Doar jumătate din grîu poate fi păstrat
Producțiile bune de cereale nu rezolvă problema subfinanțării cronice a agriculturii locale. Potrivit unor estimări neoficiale, în ciuda numeroaselor investiții făcute în domeniu, doar jumătate din producția de grîu poate fi păstrată prin depozitare. Asta înseamnă că producătorii care exploatează suprafețe de mici dimensiuni sînt obligați să vîndă «la capul locului» cu prețuri care oscilează între 0,60-0,65 lei/kilogramul de grîu. Pentru a evita această manieră de comercializare, perdantă pentru producători, există alternativa depozitării în silozurile existente pe teritoriul județului. Cargill, de exemplu, deține la Bucu cel mai mare siloz de cereale din zonă, cu o capacitate de însilozare de 55 mii de tone. Însă alternativa depozitării nu este neapărat una benefică. «Cargill nu e o soluție. În momentul în care accepți depozitarea grîului în siloz îți asumi riscuri și cheltuieli care decurg din acest proces. Practic, grîul nu mai este al tău, ci al lor!» precizează Marin Nedu. În aceste condiții, prețul de vînzare al grîului în acest moment este de de maximum 0,65 de lei, cu 40 la sută mai mic față de maximul istoric de anul trecut.

Pariuri deschise pentru floarea-soarelui și porumb. Cu suprafețe de floarea-soarelui și porumb cultivate sensibil mai mici față de anii trecuți, producătorii speră însă să obțină producții mai mari și bani mai mulți. Deși nimeni nu face prognoze oficiale în acest sens, se estimează că producția medie de floare la nivelul județului Ialomița ar putea depăși 2000 de kilograme la hectar, iar cea de porumb ar putea atinge un prag de 6000 de kilograme.

25 Iulie 2011, 12:37 (8716 vizualizări - 1 comentariu)

Comentariile cititorilor:

nitu jan:
(28 Iulie 2011, 20:02)
am si eu un hectar mostenit de la parinti si nu facem nici o brinza an de an luam mai putin de la asociatie din ei mai platim siimpozitu pe teren si cu ce mai raminem???nimeni nu incearca sa planteze alceva care sa aiba rentabilitate...probabil asociatiile inpreuna cu angrosisticistiga destul de multumitor de nu vrea sa mai plantrze si alceva cu mai mare rentabilitate de ex.rapita ,zmeura cu productie dubla,afini,catina,coacaze etc....trebuie sa ai curajul sa incerci sa fi intrprinzator.....curaji....

Nume:
Mesaj (maximum 2000 caractere):

Agricultura ialomițeană, REVIRIMENTUL economiei locale

Comentariile cititorilor:

Lasă un comentariu: