EVENIMENT
Încă 6 luni fără barajul de la Dridu
Ialomița se pregătește de inundații
După 3 săptămîni de blocaje, viscol și zăpezi, Ialomița se pregătește de inundații. Informația este dezmințită oficial de către Direcția de Gospodărire a Apelor Ialomița Buzău, însă prefectul Mădălin Teculescu a atras public atenția Comitetului Județean pentru Situații de Urgență referitor la acest pericol. În acest context, singurul baraj din Ialomița, cel de la Dridu, va continua să funcționeze la jumătate din capacitate pentru încă 6 luni de zile...
Un baraj fantomă
În luna martie a anului 2010, autoritățile județene au făcut public proiectul de reabilitare a barajului de la Dridu. În cadrul intervențiilor susținute la acel moment de către reprezentanții Sistemului de Gospodărire a Apelor Ialomița Buzău, opinia publică a fost informată asupra stadiului de degradare în care se află barajul de la Dridu și a principalelor intervenții care vor fi executate la nivelul structurii de rezistență a acestuia în următoarele 16 luni. Potrivit declarațiilor de atunci, necesitatea și oportunitatea lucrărilor au fost dictate de accentuarea sau apariția unor fenomene care au alarmat specialiștii. Cităm din materialul prezentat: «antrenarea materialului fin din fundația evacuatorului de ape mari prin forajele de drenaj din galeria evacuatorului, fisuri apărute la suprafața și în adîncimea betoanelor evacuatorului de ape mari, fisuri pe coronamentul evacuatorului, deteriorarea peretelui de protecție a taluzului mal drept precum și a pragurilor de pe canalul situat în aval de evacuatorul de ape mari».
Investiția a fost cuprinsă în programul Ministerului Mediului și Pădurilor prin Unitatea de Management a Proiectului (UMP) cu finanțare de la Banca Mondială și se ridică, conform estimări inițiale, la circa 100 milioane de lei. Potrivit unei aritmetici elementare, termenul final pentru execuția lucrărilor a expirat în toamna anului 2011. Însă, pînă la acest moment, autoritățile locale nu au fost interesate de sincopa apărută în procesul de finalizare a lucrărilor. Întîrzierea a fost adusă la cunoștința publicului la începutul lunii februarie, în plină situație de criză, în cadrul unei ședințe a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență.
«Din motive obiective, firma care execută lucrările de reabilitare a barajului de la Dridu nu a putut finaliza aceste lucrări. Probabil va mai exista o întîrziere de 6 luni de zile, timp în care barajul funcționează la jumătate din capacitate» a declarat Mariana Negroiu, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Ialomița-Buzău.
Administrațiile locale, mai periculoase decît barajul
Situația dificilă creată de incapacitatea barajului de a funcționa la capacitate maximă este dublată de dezinteresul cras manifestat de către autoritățile locale în asigurarea unei minime protecții a populației în caz de inundații. Aprecierea nu ne aparține, ci vine din partea principalelor instituții județene cu atribuții în acest sens. Iar exemplele care permit aplicarea acestei etichete sînt nenumărate. De la dezinteresul manifestat de către autorități în cazul asigurării celor 4 poduri plutitoare existente pe Ialomița la nivelul județului și pînă la lipsa celor mai elementare planuri de acțiune în caz de inundații, totul este posibil și chiar se întîmplă.
Mai mult decît atît, susțin oficiali din cadrul administrației județene, edilii locali sfidează obligațiile legale care le revin în astfel de cazuri și susțin că sînt prea obosiți pentru a se mai putea concentra și asupra acestui pericol. O confirmare oficială a acestei stări de fapt a oferit-o prefectul Mădălin Teculescu, în cadrul unei întîlniri a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, desfășurată vineri, 17 februarie 2012. El a apreciat că activitatea comitetelor locale pentru situații de urgență este deficitară, că autoritățile locale sînt dezorganizate și incapabile să reacționeze în timp real în caz de necesitate și a cerut membrilor Comitetului Județean pentru Situații de Urgență să obțină de la autoritățile locale răspunsuri punctuale la problemele existente: «Doresc să aduceți din teritoriu răspunsuri la următoarele întrebări: care este planul de asigurare a scurgerii apei în teritoriu, apă provenită din topirea zăpezii? Care este planul de îndepărtare a gheții? Ce măsuri întreprind comitetele locale pentru a-și recupera podurile sau podețele plutitoare? Care sînt persoanele responsabile cu supravegherea cursurilor de apă. Iar ca exercițiu, vă impun să cereți, în prezența dumneavoastră, verificarea sistemului de alarmare a populație în cazul inundațiilor!».
Apele Române dau asigurări că nu există pericolul inundațiilor în Ialomița Oficialii Sistemului de Gospodărire a Apelor Ialomița Buzău declară că, pînă la începutul lunii martie 2012, nu există un pericol real de inundații în Ialomița. Mariana Negroiu, oficialul local al instituției, susține că niciuna dintre prognozele sau estimările meteo de pînă în prezent nu îndreptățesc astfel de afirmații alarmiste: «În acest moment, în toate cele șase secțiuni de control, avem niveluri foarte scăzute ale apei. Adică diferența între cota pe care o avem acum și cota de atenție, care nici ea nu înseamnă pericol, variază de la 2,8 metri la 5 metri». Aceste estimări exclud orice pericol de inundații pe Ialomița sau pe Dunăre în următoarele 10 zile. Dacă, în cazul inundațiilor, autoritățile exclud pericolul, în cazul băltirii, problemele persistă. Specialiștii atrag atenția asupra acestui fenomen care ar putea crea inundații la nivel local, mai ales acolo unde terenurile sînt lutoase și nu permit absorbția naturală a apei într-un timp scurt. O astfel de zonă este cartierul Buliga din Fetești, puternic afectat la ultimele inundații. Tot mai multe voci apreciază că, în lipsa unor măsuri adecvate, în cursul săptămînii viitoare acest cartier s-ar putea confrunta cu pericolul inudațiilor și chiar alunecări de teren. Deocamdată, oficialii locali nu au făcut niciun fel de comentarii în această privință.
Primarii, obligați să justifice cheltuielile cu deszăpezirea O altă decizie luată la nivelul administrației județene este legată de justificarea cheltuielilor pentru deszăpezire. Așa cum vă informam încă de săptămîna trecută, cele 66 de administrații din Ialomița urmează să primească, în funcție de gravitatea situației în care s-au aflat, fonduri compensatorii pentru deszăpezirea localităților. Inițial, administrațiile locale din partea de vest a județului au fost anunțate că vor primi 30 mii de lei, cele din centru 15 mii de lei, iar cele din est 7,5 mii lei. Vineri, în cadrul aceleiași ședinte a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, prefectul Mădălin Teculescu a făcut precizări suplimentare legate de acest subiect: «Pentru a li se deconta sumele cheltuite pentru deszăpezire, autoritățile locale trebuie să convoace comitetele locale pentru situații de urgență și să stabilească costurile de pînă acum. Nu fac acest lucru într-un cadru legal, atunci înseamnă că nu au nevoie de bani și se descurcă cu forțe proprii». Centralizatorul sumelor cheltuite de către autoritățile locale în această perioadă a fost finalizat la începutul acestei săptămîni și prezentat la întîlnirea cu prefecții de la Ministerul de Interne. Prefectul Mădălin Teculescu a anunțat că, pînă la sfîrșitul acestei săptămîni, ele vor fi făcute publice pentru ca populația să fie informată în mod corect și transparent cu privire la eforturile făcute pînă în prezent.
2 Martie 2012, 18:21 (16022 vizualizări - 6 comentarii)
Comentariile cititorilor:
(8 Mai 2014, 21:33)
prost sa fii noroc ca esti , habar nu aveti sa exploatati zona
(26 Martie 2012, 08:34)
Ar trebuii facuta o mica ancheta cu acest lac de acumulare de la Dridu deoarece a devenit an adevaratul sens al cuvantului o mare groapa de gunoi pentru localitatile an imediata apropiere a lacului .Incendii an de an datorita vegetatiei care a crescut din abundenta pe albia lacului implicand de fiecare data masini de pompieri pentru stingerea acestor incendii puse dealtfel de catre localnici.Pacat de acesta investitie facuta la vremea ei sigur cu multe sacrificii din partea populatiei .Din pacate Cei care trebuiesc sa administreze si sa antretina acest lac nu prea ai intereseaza sa se implice prea mult din diverse considerente stiute numai de ei .Nu anteleg de ce lacul de la Mihailesti care este tot de campie a fost foarte bine antretinut cat si cel din Bucuresti respectiv lacul morii .
(7 Martie 2012, 14:48)
Noroc cu CEAUSESCU ca nea-a facut baraje si diguri de protectie contra inundatiilor .
(5 Martie 2012, 20:58)
Adica, ce vrei sa zici bre, ca primarii psd o duc rau!?!
(5 Martie 2012, 08:26)
pentru doru sigur esti portocaliu de al meu; sa traim bine ca doar suntem cei mai inteligenti
(2 Martie 2012, 22:38)
Greu cu primarii psd-isti.