EVENIMENT
32 de proiecte europene la cheie
1,5 milioane euro pentru GAL «Ialomița Centrală»
Asociația Grupul de Acțiune Locală «Ialomița Centrală» Balaciu-Căzănești-Reviga a reușit accesarea a 1,5 milioane de euro pentru derularea a 32 de proiecte cu finanțare europeană. Proiectele vizează investiții pentru renovarea și dezvoltarea satelor, sprijin pentru crearea și dezvoltarea de microîntreprinderi și modernizarea exploatațiilor agricole existente.
«Fondurile nu mai pot fi pierdute! Tot ce avem de făcut este să realizăm proiecte viabile, care să ajute la dezvoltarea celor 17 comunități din cadrul acestui GAL!» a declarat Alexandru Potor, unul dintre invitații la ședința inaugurală a Asociației, marți, 17 aprilie 2012, la Căzănești.
La ședință au participat reprezentanții administrațiilor locale din majoritatea comunelor care compun GAL «Ialomița Centrală», precum și foștii reprezentanți ai administrației județene care au pus bazele acestui organism. Concluzia finală a întîlnirii rămîne aceea că fondurile europene accesate prin intermediul GAL «Ialomița Centrală» reprezintă o șansă acordată comunităților, dar, înainte de toate, «generației tinere».
Cea mai mare «asociație de comune» din Ialomița
Asociația Grupul de Acțiune Locală «Ialomița Centrală» Balaciu-Căzănești-Reviga are sediul în orașul Căzănești și a fost înființată în urmă cu 6 ani. La acest moment, Asociația cuprinde un număr de 79 de parteneri, dintre care 18 sînt parteneri publici din cadrul administrației. Scopul asociației este acela de a promova un parteneriat public-privat în cadrul unei structuri de tip asociativ, un parteneriat prin care să se stimuleze dezvoltarea durabilă a teritoriului GAL «Ialomița Centrală».
Acest scop are, începînd cu această primăvară, și o garanție financiară. Grație unor eforturi de peste 6 ani, reprezentanții GAL «Ialomița Centrală» au anunțat marți, 17 aprilie 2012, în cadrul unei ședințe publice a Asociației, că au reușit accesarea a două linii de finanțare europeană, care permit dezvoltarea a nu mai puțin de 32 de proiecte. «Mă bucur că am ajuns aici și mă bucur că putem vorbi astăzi concret, avînd banii în buzunar, dacă-mi este permis să mă exprim așa, despre proiecte la care visăm de 6 ani de zile. Cred că accesarea acestor fonduri reprezintă o recunoaștere a faptului că sîntem cel mai mare dintre cele trei GAL-uri din Ialomița și întărește ideea că reprezentăm interesele celor 17 comunități ialomițene din cadrul acestei asociații» a declarat în deschiderea întîlnirii Nicolae Began, primarul comunei Reviga și unul dintre membrii fondatori ai GAL «Ialomița Centrală».
Alături de aceasta, au mai participat la întîlnirea Asociației ex-prefectul Cazacu Marinică, promotorul asocierii în cadrul grupurilor de acțiune locală, dar și majoritatea primarilor din cele 17 comunități din cadrul Asociației.
Fiecare dintre vorbitori a subliniat importanța accesării acestor fonduri și a opinat că, în următorii doi ani, membrii Asociației au obligația să asigure implementarea strategiei de dezvoltare locală a zonei și dezvoltarea proiectelor din cadrul celor trei tipuri de măsuri susținute prin liniile de finanțare accesate.
«Ialomița Centrală» pariază pe tineri
Unul dintre cele mai penetrante mesaje ale reprezentanților GAL «Ialomița Centrală» rămîne însă cel legat de atragerea tinerilor în cadrul Asociației. Dumitru Pop, directorul GAL, a declarat că este conștient de miza pe care o reprezintă aceste fonduri și crede că ele vor oferi tinerilor suportul de care au nevoie pentru a deveni membrii activi ai comunităților.
«Vrem să sprijinim proiecte utile și atractive pentru tineri, adaptate la condițiile noastre locale. Am stabilit de la începutul înființării Asociației că vrem să sprijinim această categorie socială, că vrem să susținem afirmarea tinerilor și că vom încerca, prin toate mijloacele de care dispune Asociația, să păstrăm tinerii alături de noi. Sîntem conștienți că rezolvarea acestei probleme demografice este una prioritară și că aceste comunități nu se pot dezvolta decît prin aportul tinerilor» a precizat Dumitru Pop în finalul intervenției sale.
Unul dintre cei mai aplicați vorbitori rămîne însă Alexandru Potor, președintele GAL «Dunărea de Jos», invitat special la această întîlnire. «Vreau să felicit pe toți cei care au pus umărul pentru ca această inițiativă de parteneriat să ia ființă și să viețuiască pînă acum. (...) Iată că am ajuns la momentul cheltuirii banilor. Sînt 79 de parteneri, 79 de oameni responsabili de cheltuirea banilor. Dar ceea ce este sigur, marele avantaj al nostru și al dumneavoastră este acela că aceste fonduri sînt sigure, nu ni le mai ia nimeni și își vor găsi o finalitate. Nu trebuie să ne facem griji că proiectele vor ajunge la București și vor fi verificate de oameni străini. Tot ceea ce trebuie să facem acum este să-i cheltuim judicios și să obținem maximum de efect prin cheltuirea lor!» a declarat Alexandru Potor.
Trei măsuri, un singur numitor comun -GAL «Ialomița Centrală»
Dincolo de declarațiile oficiale, GAL «Ialomița Centrală» reprezintă în acest moment o alternativă concretă pentru peste 80 de mii de locuitori din județul Ialomița. Soluțiile propuse în cadrul Asociației răspund programului LEADER, conceptul pe baza căruia au fost inițiate toate grupurile de acțiune locală din România. Programul LEADER (legături între acțiuni de dezvoltare rurală) reprezintă o abordare care oferă noi oportunități de dezvoltare rurală punînd bazele identificării nevoilor locale, întăririi capacității de dezvoltare în vederea conservării patrimoniului rural și cultural, dezvoltării mediului economic și îmbunătățirii abilităților organizatorice ale comunităților locale.
Programul LEADER se bazează pe combinarea a 7 caracteristici, astfel:
-abordare teritorială (utilizarea eficientă a resurselor locale din cadrul unei zone teritoriale specifice, desfășurarea de activități integrate și crearea unei viziuni comune);
-abordare partenerială (realizarea unui parteneriat public-privat interesat în dezvoltarea zonei, denumit Grup de Acțiune Locală);
-abordare de jos în sus (participarea activă a populației locale la planificarea, luarea deciziilor și implementarea strategiilor necesare dezvoltării zonei);
-abordarea integrată și multisectorială a strategiilor bazate pe interacțiunea partenerilor din toate sectoarele economiei locale, pentru a planifica și pune în comun problemele din mediul rural, accent deosebit pe inovație și experimentare (căutarea de răspunsuri noi la problemele existente ale dezvoltării rurale);
-implementarea proiectelor de cooperare;
-interconectarea parteneriatelor locale.
Beneficiarii Programului LEADER sînt Grupurile de Acțiune Locală (GAL) care își desfășoară activitatea pe un teritoriu rural, cu o populație cuprinsă între 10000-100000 locuitori și densitatea de maximum 150 de locuitori pe km pătrat. GAL-urile reprezintă parteneriate constituite din diverși reprezentanți ai sectorului socio-economic din teritoriul respectiv. Mai exact, Grupurile de Acțiune Locală sînt parteneriate public-private care urmăresc dezvoltarea coerentă a teritoriilor.
Măsura 413 prin Măsura 322 «Renovarea, dezvoltarea satelor îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale» Obiectivul general al Măsurii vizează îmbunătățirea condițiilor de viață pentru populație, asigurarea accesului la servicii de bază și protejarea moștenirii cultural și natural din spațiul rural în vederea realizării unei dezvoltări durabile. Sprijinul pentru această măsură vizează investiții în spațiul rural pentru:
-Crearea și dezvoltarea serviciilor publice de bază pentru populația rurală;
-Protejarea patrimoniului cultura de interes local și natural din spațiul rural. Acțiunile sînt destinate întregului teritoriu.
-Înființarea, amenajarea spațiilor publice de recreere pentru populația rurală;
-Renovarea clădirilor publice;
-Investiții în sisteme de producere și furnizare de energie din surse regenerabile;
-Prima înființare și dotarea infrastructurii aferente serviciilor sociale precum centrele de îngrijire copii, bătrîni și persoane cu nevoi speciale;
Investiții în construcția de grădinițe noi, inclusiv pentru dotarea acestora.
Bugetul Măsurii este de 600000 de euro. Numărul proiectelor: 12.
Măsura 411 prin Măsura 121 «Modernizarea exploatațiilor agricole» Obiectivul general: creșterea competitivității sectorului agricol printr-o utilizare mai bună a resurselor umane și a factorilor de producție. În cadrul acestei măsuri vor fi sprijninite investițiile orientate spre dotarea cu utilaje și echipamente performante în raport cu structura agricolă actuală, precum și investițiile privind adaptarea construcțiilor agricole pentru respectarea standardelor comunitare și creșterea competitivității exploatațiilor agricole.
Beneficiarii: Beneficiarii sînt fermieri, conform definiției de la Capitolul 5.2 din PNDR. Persoanele fizice neautorizate însă vor fi acceptate ca beneficiari potențiali dacă se angajează să se autorizeze pînă la data încheierii contractului de finanțare. Grupurile de producători și cooperativele pot fi beneficiari ai măsurii cu condiția ca investițiile realizate să deservească interesele propriilor membri.
Cheltuieli eligibile:
-Construirea și/sau modernizarea clădirilor utilizate pentru producția agricolă la nivel de fermă;
-Construirea și/sau modernizarea serelor, inclusiv a centralelor termice și instalațiilor de irigat;
-Investiții în apicultură, cu excepția celor realizate prin Programul Național Apicol;
-Investițiile necesare realizării conformității cu standardele comunitare;
-Investițiile necesare exploatațiilor pentru agricultura ecologică.
Suma alocată 500000 de euro. Număr proiecte: 10.
Măsura 413 prin Măsura 312 «Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de microîntreprinderi» Obiectivul general al Măsurii vizează dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităților non-agricole, în scopul creșterii numărului de locuri de muncă și a veniturilor adiționale.
Beneficiarii: Microîntreprinderile așa cum sînt definite în Recomandarea Comisiei (CE) nr. 361/2003 și în legislația națională în vigoare (avînd mai puțin de 10 angajați și o cifră de afaceri anuală netă sau active totale avînd o valoare de pînă la 2,0 milioane de euro); persoanele fizice (neînregistrate ca agenți economici) care se vor angaja ca pînă la data semnării contractului de finanțare să se autorizeze cu un statut minim de persoană fizică autorizată și să funcționeze ca microîntreprindere.
Cheltuieli eligibile:
-Investiții corporale (construcția, modernizarea, extinderea clădirilor în scop productiv, dotarea aferentă cu echipamente, utilaje, inclusiv achiziționarea în leasing a acestora);
-Investiții necorporale (software, patente, licențe, etc.) inclusiv achiziționarea în
leasing a acestora.
Suma alocată 400000 de euro. Număr de beneficiari/proiecte: 10.
Primarul orașului Căzănești, Alexandru Gavrilă
«Autoritățile județene NU se implică în sprijinirea GAL-urilor»
Gazda ședinței GAL din 17 aprilie 2012, primarul orașului Căzănești, Alexandru Gavrilă a apreciat că, în ciuda efectelor benefice incontestabile pe care le aduc fondurile europene atrase prin intermediul acestor asociații, autoritățile județene nu se implică deloc în sprijinirea acestora.
«Este evident aportul de capital pe care îl oferă aceste GAL-uri pentru comunitățile pe care le reprezentăm. Este vorba despre investiții, locuri de muncă, dezvoltare rurală și îmbunătățirea serviciilor de bază pentru populație. Ceea ce nu înțeleg este de ce autoritățile județene nu se implică în sprijinirea GAL-urilor. Atît Consiliul Județean Ialomița, cît și Prefectura nu fac altceva decît să blocheze aceste demersuri. Și nu numai la noi, în toată țara se întîmplă acest lucru. În opinia mea, prefectul și președintele Consiliului Județean ar trebui să fie primii oameni care să sprijine atragerea și cheltuirea acestor bani în județ, prin intermediul unor astfel de asociații sau al altor organisme similare. Din păcate, în Ialomița acest lucru nu se întîmplă. Ba dimpotrivă!» a declarat primarul Căzăneștiului.
Declarațiile primarului orașului Căzănești sînt confirmate de informațiile statistice. Un raport din 2011 al Institutului de Politici Publice arată că anul trecut județul Ialomița s-a aflat pe ultimul loc în ceea ce privește absorbția fondurilor europene...
Nivelul de absorbție în întreg județul a fost de doar de 55854134 lei, din totalul celor 77707885 lei, reprezentînd valoarea totală a proiectelor depuse. Potrivit aceluași raport, tot anul trecut, niciun ONG din Ialomița nu a reușit să acceseze în perioada de referință fonduri europene...
30 Aprilie 2012, 18:00 (13160 vizualizări - 4 comentarii)











Comentariile cititorilor:
(24 Septembrie 2013, 10:32)
Am citit mai sus ca o masura pentru microintreprinderi achizitia de soft , la ce anume foloseste cand 99% din firme activeaza in agricultura , de ce nu se fac programe pentru achizitii de sape , coase etc, specifice locului; de ce nu se folosesc bastinasi pentru intocmirea acestor programe ; in afara de jmecherii din agricultura care nu platesc nici un leu impozit si care au ajuns sa are si drumurile publice pe care Began trambiteste ca vrea sa le asfalteze, pietruiasca-vezi drumul Crunti-Ciochina care este impracticabil in perioada iernii ; in rest nu se misca nimic concret in aceste sate extrem de sarace .
(12 Noiembrie 2012, 16:30)
Atentie : GAL IALOMITA pariaza pe tineri : ii tine la carciuma cu rachiul in mana stanga si stampila in mana dreapta , de masuri se ocupa smecherii (conducatorii).
(1 Mai 2012, 20:17)
traian vicele isi bagase sora la primarie dar sa desteptat repede si a angajato in alta parte pana la urma,cel putin il intereseza dar pe primar nu il mai intereseaza de nimeni el e imparatul in cazanesti,cel mai fals om, sincer cand a candidat l-am votat am crezut ca e un om nobil dar sa dovedit a fi un nimeni un avar dupa bani a uitat de ce este in aceea functie
(1 Mai 2012, 14:21)
primarul din cazanesti acceseaza fonduri pentru asi asigura tot neamul la fiecare sa dea cate o ocupatie si in acelas timp sa le umple buzunarele de bani,deja se stie ca si-a angajat toate rudele in primarie si cine nu e ruda ce el a primit bani grei sa intre acolo ex baiatul lui laurentiu si gabi e consilier al primarului ma intreb macar daca are studiile necesare ocuparii postului,la evidena populaiei posturile erau date de cand sa nascut ideea de a se infiinta asa ceva,oare oameni din localitate sau din judet stiu cu cati bani sa pavat aleile din fata primariei si cine a mancat acesti bani? si sunt multe astfel de exemple,cert este ca in loc ca bani sa ramana in sat(oras)primarul ii distribuie in diferite buzunare,ma intreb in cazanesti nu erau meseriasi ca paveze aleile? sigur erau dar primarului ce ii iesa la faza asta? nimic. angajati in institutii oameni ai locului de rand nu numai cumostinte ca de aceea cazanestiul e sub multe localitati din jur,sa iasa lumea la vot si sa terminam odata cu ciocoi acestia