Ialomița a cheltuit inutil 2 milioane de lei pentru prevenirea inundațiilor

De o lună, Ialomița se luptă să țină piept apelor. Pericolul cel mai mare îl reprezintă zona Fetești, acolo unde Dunărea, pe Brațul Borcea, amenință să iasă din matcă. «Nu ne vom confrunta cu ceea ce s-a întîmplat în 2010 sau în 2006...» susțin oficialii din cadrul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Ialomița. Cea mai delicată problemă este în zona Bentu, acolo unde o porțiune de 650 metri de dig a fost erodată din cauza nivelului crescut al apelor. Această fîșie de pămînt, care asigură protecția pentru 20000 de hectare de teren agricol, a fost reparată în mod constant timp de 8 ani. Lucrările au costat peste 1,5 milioane de lei, însă calitatea lor lasă de dorit. Acum s-a intervenit din nou pentru protecția respectivului dig. Măsura, una provizorie susțin aceiași oficiali, a înghițit deja primele sute de mii de lei, provenite din bani publici...

Cotele la zi ale apelor Dunării
Situația în ceea ce privește cotele apelor Dunării pe Brațul Borcea se modifică de la o zi la alta. Dacă în urmă cu o săptămînă oficialii din cadrul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Ialomița anunțau public, în cadrul unei conferințe de presă, că apele Dunării vor depăși cota de inundații, o nouă informație venită din partea acelorași oficiali prezintă alte date. Potrivit acesteia, nivelul apei rămîne ridicat, însă pericolul ca acestea să se reverse se diminuează. Totuși, preventiv, în zona Parcul Trandafirilor din Fetești autoritățile locale continuau să întărească cu saci de nisip, luni, 15 aprilie a.c., digul de apărare de pe raza municipiului. Această măsură va continua pînă pe data de 21 aprilie. «Noua prognoză, întocmită pînă pe data de 22 aprilie, arată că apele se retrag, însă nivelul rămîne ridicat pentru acest sector» ne-a declarat Mariana Negroiu, directorul executiv al Sistemului de Gospodărire a Apelor Ialomița. Concret, pînă pe 22 aprilie a.c. apa va atinge un nivel de 650 cm, cu 87 de centimetri peste cota de atenție, fără a exista pericolul ca Dunărea să atingă cota de inundație... Mai mult, reprezentanții Comitetului Județean pentru Situații de Urgență și cei ai Comitetelor Locale, instituite la nivelul celor 7 localități aflate pe malul stîng al Brațului Borcea, au intervenit cu peste 40000 de saci cu nisip pentru a proteja digurile de apărare...

Istoria unor lucrări ineficiente
Încă de la instituirea Codului Galben pe Dunăre, cel mai mare pericol de inundații pe sectorul Fetești-Hîrșova al fluviului există în zona Bentu, la kilometrul 34 al Brațului Borcea. Totul din cauza faptului că digul a fost erodat de apă. Din cauza debitelor mari și a nivelului crescut al Dunării, eroziunea digului care asigură protecția Bălții Ialomiței a început să devină activă. Vizată este o porțiune de 650 de metri a respectivului dig... Autoritățile au efectuat lucrări de protecția a porțiunii afectate prin «montarea de saci cu pămînt și nisip și acoperirea zonei cu material geotextil» susțin oficialii din cadrul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Ialomița. Măsura este una provizorie și care a înghițit primele sute de mii de lei din fonduri publice... Pentru protecția celor 650 de metri de dig erodat din zona Bentu autoritățile au intervenit timp de 8 ani încontinuu... S-au cheltuit în toată această perioadă 1,5 milioane de lei, însă eficiența lucrărilor a lăsat mereu de dorit. Problema digului de la Bentu a fost semnalată pentru prima dată în anul 1994, dată la care toți cei 155 de kilometri de diguri construite pe Brațul Borcea se aflau în administrarea actualei Agenții Naționale de Îmbunătățiri Funciare Ialomița. La acea dată s-a semnalat faptul că pămîntul dintre dig și mal începe să fie erodat de apă.
«Ne-am dat seama de acest lucru și am dorit să facem niște lucrări de intervenție. Am făcut o expertizare a zonei și așa am constatat faptul că, în timp, digul acesta se va eroda...» susțin reprezentanți ai ANIF Ialomița. Au mai trecut 11 ani de la momentul primei expertizări și pînă în anul 2005, cînd s-a acționat efectiv pentru protecția digului. Eroziunea malului a fost acoperită cu piatră și doi stabilopozi de 9 tone, lucrare care a costat 257723 de lei. «Eficiența» lucrării s-a observat un an mai tîrziu, în timpul inundațiilor din anul 2006. Întreaga cantitate de piatră a fost luată de ape, «iar cei doi stabilopozi s-au scufundat după ce apa a început să erodeze și mai mult». «Cînd sînt debite mari, picioarele unuia dintre ei ies de sub apă» susține, sub protecția anonimatului, un angajat al ANIF Ialomița.
În perioada 2006-2007, reprezentanții ANIF Ialomița reîncep lucrările de consolidare a digului din zona Bentu. Măsura a constat în întărirea digului cu pămînt. Astfel, construcția ajunge să aibă la coronament lățimea de 20 de metri. «Fără această lucrare digul ar fi cedat. Practic apa erodează acum această întăritură cu pămînt...» susțin aceiași reprezentanți ai ANIF. Lucrarea a costat peste 400000 de lei și a iscat un imens scandal, întrucît a implicat mai multe firme care au făcut afaceri cu statul. Printre ele se numără și SC Eldaga SRL, societatea deținută de Paul Toma, «afaceristul»-dispărut...
În anul 2008, reprezentații ANIF cheltuiau alte 200000 de lei doar pentru realizarea unei alte expertize tehnice privind reabilitarea digului din zona Bentu. Banii au fost încasați de SC Naco Express SRL, o firmă obscură specializată în construcții. Potrivit planurilor, firma a propus trei măsuri de protecție a digului, toate acestea regăsindu-se și printre documentele primei expertizări a zonei efectuată în anul 1994. Este vorba despre apărarea malului și construcția unui dig de beton, în spatele celui deja erodat. Acest proiect nu a fost vreodată pus în aplicare... Totul s-a rezumat doar la alte încercări de consolidare a malului, extrem de costisitoare și la fel de ineficiente...
Lucrări ample cu privire la stoparea eroziunii digului din zona Bentu au reprezentanții Sistemului de Gospodărire a Apelor Ialomița, în administrarea cărora se află acum cei 155 de kilometri de diguri de pe Brațul Borcea. Aceștia intenționează să demareze «lucrări de protecție ample, prin montarea de palplanșe». «Intenționăm să acționăm în acest sens imediat ce debitele vor atinge cotele normale...» a adăugat Mariana Negroiu, directorul executiv al SGA Ialomița. Mai multe surse din cadrul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Ialomița au declarat pentru Independent faptul că cea mai sigură măsură ar fi construcția unui dig de beton. Această lucrări i-ar nemulțumi însă pe agricultorii care au terenuri în Balta Ialomiței, întrucît aceștia nu vor să renunțe la suprafețe pentru a fi ridicat noul dig...

Construcții ilegale în calea apelor
Harta construcțiilor fără autorizații amenajate în zone inundabile arată că, la nivelul județului Ialomița, se regăsesc peste 450 de astfel de imobile. Printre acestea se numără unități militare, ferme, școli, grădinițe, cum este cazul celor din satul Copuzu, precum și mînăstiri. Vorbim și despre Mînăstirea Balaciu, despre care documentele oficiale arată că este amplasată mult prea aproape de malurile rîului Ialomița... Tot de-a lungul malurilor Ialomiței, în zona localității Balaciu, sînt amplasate și cele mai multe construcții ilegale. Tot imobile fără autorizație, ridicate în zone inundabile, sînt și cîteva anexe ce aparțin Penitenciarului Slobozia, un canton al Direcției Silvice Ialomița, precum și două clădiri ce aparțin Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, Secția Drumuri Naționale Fetești...