EVENIMENT
Ialomița: Linia de apărare împotriva inundațiilor, o bombă cu ceas
Zona Urziceni-Adîncata reprezintă punctul nevralgic al inundațiilor din județul nostru. De fiecare dată cînd rîurile Ialomița și Prahova înregistrează debite crescute, riscurile ca apele să se reverse peste locuințe, terenuri agricole și drumuri sînt extrem de ridicate. Veche de aproape 40 de ani, linia de apărare din această zonă se subțiază la fiecare viitură. Autoritățile încearcă de aproape 8 ani să consolideze digurile de protecție, însă demersurile administrative se blochează la fiecare pas...
Diguri în impas
Ultima revărsare de proporții a apelor în zona Urziceni-Adîncata s-a petrecut în anul 2005. Specialiștii în hidrologie și hidrotehnie apreciază că, la data respectivă, debitele rîurilor Prahova și Ialomița au atins cote istorice: 900 mc/s, viitura reușind să treacă peste digul de apărare pe o porțiune de un kilometru. Aceeași situație s-ar fi putut petrece în noaptea de 19/20 aprilie 2014, cînd, potrivit prognozelor specialiștilor de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, rîul Prahova urma să deverseze în Ialomița debite de 1000 mc/s, fiind astfel instituită pentru județul nostru o avertizare hidrologică Cod Roșu. Din fericire, calculele hidrologilor de la București au fost supraestimate, iar pericolul nu a fost atît de mare. Debitele apelor au atins un maxim de cel mult 700 mc/s. Producerea unei noi viituri în această zonă ar putea creea însă un dezastru. Și toate acestea deoarece linia de apărare împotriva inundațiilor din perimetrul Adîncata-Urziceni nu mai poate ține piept apelor învolburate. Construiți în urma inundațiilor din anul 1977, cei aproximativ 36 de kilometri de dig care împrejmuiesc localitățile Adîncata, Bărbulești, Coșereni, Bărbătescu, Urziceni și Ion Roată, au nevoie de consolidări masive. Intervențiile efectuate pe aceste diguri, în cei aproape 40 de ani de la construcția lor, au vizat în principal sporirea siguranței în ceea ce privește presiunea exercitată de ape. Nevoile sînt însă cu totul altele. La fel ca în 2005, apele crescute riscă să treacă peste linia de apărare. Toate acestea întrucît coronamentul acestor obiective hidrotehnice a suferit numeroase tasări. «Coronamentul digului s-a lăsat foarte mult. Tocmai de aceea la viiturile din ziua de Paște am luat decizia de a supraînălța digul cu saci cu nisip» a explicat inginerul Adrian Diaconescu, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Ialomița. Mai mult decît atît, digurile construite cu aproape 40 de ani în urmă nu mai reprezintă garanție în ceea ce privește gradul de asigurare în caz de inundații. Proiectate pentru a face față unor debite mai mici de apă, aceste diguri trebuie standardizate pentru a corespunde normelor impuse de Uniunea Europeană, care prevăd ca liniile de apărare să fie mult mai stabile, pentru a rezista unor viituri mai mari. «Aceste diguri au fost construite la un grad de asigurare de 5%. Uniunea Europeană prevede ca gradul de asigurare al obiectivelor hidrotehnice cu rol de apărare să fie mult mai scăzut, aproape de 1%» a mai explicat Adrian Diaconescu.
Lucrări de consolidare, blocate în hîrtii
Necesitatea tot mai evidentă de consolidare a digurilor de protecție de pe cursul rîului Ialomița a determinat administrația județeană să demareze proiecte prin care să sporească gradul de siguranță a liniei de apărare împotriva inundațiilor. Vulnerabile la deversări, digurile au fost incluse într-un amplu proiect de reabilitare, cu finanțare europeană. Primele lucrări -8 kilometri de dig în zona Țăndărei-Vlădeni- au vizat consolidarea, în totalitate cu fonduri de preaderare PHARE, costurile ridicîndu-se la valoarea aproximativă de 16 milioane de euro. Alte 18 milioane de euro au fost accesate pentru consolidarea digurilor din zona Urziceni-Adîncata. Deși liniile de finanțare au fost deschise, punerea în aplicare a proiectului bate pasul pe loc. Pentru consolidarea liniei de apărare din această zonă este nevoie atît de supraînălțare, cît și de lărgirea bazei digurilor. Lucrările de extindere ridică însă multe probleme, întrucît o mare parte din suprafețele pe care ar urma să fie lărgite digurile aparțin unor persoane private, care sînt de negăsit... Situația durează de 8 ani și blochează lucrările de consolidare. Așa se întîmplă, de exemplu, la Bărbulești, unde pentru lărgirea digurilor inginerii trebuie să pătrundă pe 30 de parcele de pămînt, însă despre proprietarii respectivelor terenuri autoritățile locale nu știu absolut nimic. «În mare parte problema aceasta este rezolvată... Multe primării au înțeles și au adoptat hotărîri de consilii local pentru a veni în sprijinul celor care intenționează să construiască aceste diguri. Doar că la Bărbulești este o situație cu totul specială. Mai mult, nu pot fi demarate lucrările pe bucăți, pentru că proiectul trebuie început tot o dată. Așa prevede legislația, așa trebuie acționat!» a explicat în cadrul unei conferințe de presă, organizată în urmă cu două săptămîni, Gigi Petre, prefectul județului Ialomița.
Mii de obiective în calea apelor Potrivit Planului Județean de Apărare Împotriva Inundațiilor, întocmit de reprezentanții Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Ialomița, numărul obiectivelor aflate în zonele cu risc la inundații din falia Urziceni-Adîncata este destul de mare. Potrivit specialiștilor, aceste zone cu risc la inundații cuprind un număr de 2485 de așezări umane, peste 1300 hectare de terenuri agricole și alte 425 hectare de islaz. La toate acestea se adaugă și aproximativ 100 de obiective economice, alcătuite, în mare parte, din ferme agricole.
Investiții pe malul Ialomiței
În timp ce specialiștii Sistemului de Gospodărire a Apelor Ialomița caută soluții pentru protejarea zonelor inundabile, reprezentanții autorităților județene se întrec în dezvoltarea unor proiecte investiționale pe malul Ialomiței. Seduși de o Strategie a Dunării pe care nu o înțeleg, dar pe care o invocă constant, responsabilii Consiliului Județean Ialomița alocă sau promit alocarea de fonduri pentru investiții inutile sau megalomanice.
Administrație pe malul Ialomiței Pe lista de priorități investiționale ale Consiliului Județean Ialomița, la loc de frunte, se situează un al doilea pod peste Ialomița, în zona Sloboziei. Ideea a fost preluată din programul electoral al ex-parlamentarului european Maria Petre și revine obsesiv pe agenda de lucru a președintelui Silvian Ciupercă. În așteptarea unor fonduri care să permită «punerea în valoare a malului drept al Ialomiței», Consiliul Județean alocă, deocamdată, fonduri pentru reabilitarea podului de la Dridu. Un alt proiect controversat al administrației județene, abandonat la acest moment, îl reprezintă salba de 6 porturi turistice la Dunăre, în localitățile Giurgeni, Bordușelu, Stelnica, Vlădeni, Făcăeni și Fetești. O a treia inițiativă de care ne amintim din goana tastaturii este susținerea pensiunii «La Popescu» din Fetești, aflată și ea în zonă inundabilă, prin crearea unei infrastructuri rutiere și fluviale care să o pună în valoare. Iar din această trecere în revistă a inițiativelor investiționale ale administrație județene «pe malul Ialomiței» nu poate lipsi, firește, aleea de promenadă de la Bordușani, în lungime de 1,6 kilometri, construită, ați ghicit!, în zonă inundabilă. Deși, teoretic, toate aceste inițiative ar putea părea justificate, în realitate niciuna dintre ele nu oferă perspective de creștere economică te termen scurt și mediu. Practic, oficialii județeni nu au reușit (în ultimii 25 de ani) să pună în valoare potențialul economic și turistic al rîului Ialomița în niciun fel, iar realizările, atîtea cîte sînt, confirmă doar lipsa de viziune a administrației publice și absența oricărei strategii de dezvoltare durabilă a zonei...
12 Mai 2014, 19:30 (7432 vizualizări - 3 comentarii)
Reabilitarea digurilor împotriva inundațiilor trenează de 15 ani
Ialomița are 15 posibile zone cu risc de inundații
Ialomița pierde lupta cu apele...
Comentariile cititorilor:
(14 Mai 2014, 17:04)
cum adica primarul mascarici de la Adincata nu a facut digul????????????? cu asa ceva a cistigat alegerile aaaaaaaaaaaa a uitat saracu de la atitea inaugurari ale strazi principale evident din Adincata
(14 Mai 2014, 07:28)
Consiliul Judetean poate vede si necesitatea unui pod la Poiana, astfel locuitorii sa nu mai ocoleasca 15 km pentru a ajunge la Slobozia.Sau se doreste ca locuitorii Poianei sa vada ghirlandele luminoase ale primarului de la Ciulnita ce nu au fost scoase de asta iarna. Apropo in Poiana pe strazile laturalnice nu este nici un bec.
(13 Mai 2014, 15:39)
Si tot su o sa se face dig la Adincata. iar vine viiturile zilele astea si stam cu bagajul pregatit de evacuare. Zic io.......