Breviarul investițiior administrative din 2013

Deunăzi, senatorul invizibil (Ion Toma) al Ialomiței declara public că nu mai poate minți electoratul cu promisiuni. În județ însă, părerile oficialilor sînt împărțite. După încă un an de guvernare, oficialii județeni și primarii comunelor din Ialomița pendulează între sinceritatea dezarmantă și minciuna prost meșteșugită. Una peste alta, a mai trecut un an. Un an în care, inevitabil, au existat și realizări, dar și eșecuri. Facem astăzi o trecere în revistă a stării de spirit a oficialilor locali în fața a două întrebări capitale: Ce ați făcut pentru electorat în 2013? Care este cea mai mare nerealizare a acestui an?

La județ, liniște și pace socială
Prima instituție a Ialomiței, Consiliul Județean, se laudă anul acesta că a asigurat un ritm susținut al investițiilor multianuale în reabilitarea infrastructurii rutiere a județului. Teoretic, este vorba despre modernizarea DJ201 Buești-Albești (suma alocată anul acesta-2,1 milioane de lei) și modernizarea DJ 201-tronson Mărculești-Sudiți-Săveni (suma alocată anul acesta-2,1 milioane de lei). Numai că, la fața locului, aceste investiții rămîn și acum nefinalizate, că doar de-asta se numesc «multianuale». În aceste condiții, singura investiție certă a Consiliului Județean Ialomița rămîne parcul fotovoltaic de la Giurgeni. Însă și aici există oarecare rezerve. «Investiția a fost finalizată, dar parcul nu furnizează energie în sistemul național» a precizat pentru Independent vicepreședintele Consiliului Județean Ialomița, Ștefan Mușoiu. La capitolul «nerealizări», același oficial a menționat blocarea proiectului prin care instituția își propunea să acceseze fonduri europene pentru construcția a 6 porturi pe Dunăre. «Nu am renunțat la acest proiect. Deocamdată, însă, el a fost respins. Căutăm în continuare noi oportunități de finanțare a lui...» a precizat sec Ștefan Mușoiu. Motivul pentru care cele 6 porturi la Dunăre nu vor fi realizate, probabil, niciodată, l-a precizat luna trecută președintele Consiliului Județean Ialomița. După primele expertize efectuate, a spus acesta, s-a constatat că locațiile alese, respectiv comunele ialomițene situate de-a lungul Dunării, se află în zone inundabile...

Investițiile păguboase de la orașe
Pentru că orașele sînt 7 iar spațiul editorial limitat, vom lua în calcul doar 3 locații, respectiv Slobozia, Urziceni și Țăndărei. La Slobozia, cea mai mare realizare vizibilă o reprezintă Piața Unirii. Finalizată în numai 2 luni, cu un efort bugetar de 500 mii de lei, investiția constă într-o arteră de circulație cu 4 benzi, lungă de vreo 200 de metri, pe care urmează să defileze de 1 Decembrie militarii și jandarmii. La capitolul nerealizări însă, Primăria Slobozia este obligată să recunoască eșecul investiției în potabilizarea sursei de apă a orașului. Deși apa a fost declarată «potabilă», slobozenii continuă să o cumpere de la market sau să o aducă, în bidoane, de prin localitățile din jurul Sloboziei. Mai norocos, orașul Urziceni se confruntă doar cu eșecul «guvernării Sava» și lipsa cronică a locurilor de muncă. După încă un an sub tutela aceluiași primar, orașul se poate lăuda acum cu un ștrand municipal cu 3 bazine, a cărui valoare a depășit 2 milioane de lei. Nici anul 2014 nu aduce vești mai bune... Potrivit informațiilor oficiale, la programul multianual de reabilitare a rețelei de canalizare, Primăria Urziceni intenționează să continue investițiile în infrastructura rutieră «de peste linii», în zona industrială a orașului. Valoarea estimată a acestei investiții se ridică la 14 milioane de lei, însă este puțin probabil ca banii să fie suficienți pentru finalizarea lucrărilor. Ultimul oraș ales pentru a ilustra starea de spirit a autorităților locale e orașul Țăndărei. «În momentul de față am reușit să reabilităm 7 străzi din cele aproximativ 60 incluse în proiectul de refacere a rețelei de canalizare a orașului. Ceea ce am promis și n-am reușit să realizăm este extinderea Secției Psihiatrie a Spitalului Orășenesc, precum și extinderea și reablilitarea sălii consiliului local. De asemenea, avem în vedere atragerea unui investitor care să construiască la Țăndărei o centrală de regenerare-biomasă...» ne-a declarat senin primarul Cristina Roman, din mijlocul unui oraș care arată ca după bombardamentele de la Ploiești din ’44.

Cu zahărelu’ prin comunitățile rurale
Dacă în cazul orașelor niciuna dintre investiții nu a generat locuri de muncă sau interes pentru potențialii investitori, în cazul comunităților rurale situația e infinit mai dramatică. La Adîncata,în marginea județului, acolo unde primarul Gheorghe Marin anunța la începutul anului că se va construi un circuit de Formula 1 pentru motociclete, acum bate vîntul. «Proiecte sînt multe, dar așteaptă la naftalină... Acum înțelegeți de ce mă laud peste tot că la Adîncata totul este „ok“... Singurul lucru pe care îl facem este să tundem trandafirii din curtea școlii. N-avem bani nici pentru profesorii care vin la școală, așa că nu mă mir de ce vin două ore în cancelarie, apoi pleacă acasă!» declară acum primarul Marin Gheorghe. La fel stau lucrurile și la Cosîmbești, o comunitate mică, aproape de Slobozia. «Prioritatea noastră pentru anul 2013 a fost plata tuturor arieratelor. Încă din 2008 tragem de pe urma datoriilor la proiectul cu apa... Pentru 2014 vrem să vedem care sînt liniile europene de finanțare și să vedem cum ne-am putea încadra ca să atragem bani pentru asfaltarea tuturor drumurilor din localitate. Această investiție nu se poate face „doar cu bani de la bugetul local“» spune cu glas stins Bogdan Popescu... Veteran al promisiunilor electorale, Dinu Valere, primarul comunei Giurgeni, nu se pierde cu firea: «Noi am avut doar o investiție pe bani europeni, pe care am realizat-o în proporție de 98%. Este vorba despre rețeaua de canalizare, refacerea a doi kilometri de drum și reabilitarea căminului cultural. Pe viitor ne dorim să creăm multe locuri de muncă pentru localnicii din Giurgeni și să dezvoltăm turismul în zonă...». Iar pentru ca tabloul declarațiilor administrative să fie complet, am preluat și declarația viceprimarului comunei Valea Măcrișului, comuna care de vreo 4 ani se chinuie să construiască un grup sanitar în curtea școlii: «La capitolul „realizări“ eu aș pune recepția drumului de la Grindași. În sfîrșit, a fost finalizat și recepționat! Că s-o strica iar, e altă poveste, dar acum e al nostru! La capitolul „nerealizări“, rămîne grupul ăla sanitar... Știți, e foarte ușor să ne acuze cineva că, după ce s-au cheltuit vreo 4 miliarde, copiii tot nu au unde merge... Dar așa e cînd nu e investiția ta proprie și te scarpini cu mîna altuia. Dacă o facem noi, vine Curtea de Conturi și ne întreabă de unde sînt banii. Dacă nu o facem, spuneți dumneavoastră că nu sîntem în stare să administrăm... Cum o dai, tot rău pici!» ne explică viceprimarul comunei, Vasile Eugen.

Investițiile GAL, floarea cu care nu se face primăvară Dincolo de lipsa de orizont a puținelor investiții ori de promisiunille care nu se îndeplinesc niciodată, în Ialomița există și speranța într-un altfel de viitor. Ea vine dinspre cele trei Grupuri de Acțiune Locală de pe teritoriul județului, entități care au reușit anul acesta să acceseze circa 8 milioane de euro pentru finanțarea unor proiecte de interes public pentru aproape toate localitățile județului. La acest moment, 8 dintre aceste localități, respectiv Făcăeni, Stelnica, Giurgeni, Bordușani, Mihail Kogălniceanu, Movila, Săveni și Platonești știu că vor beneficia în cursul anului 2014 de sume de pînă la 100 mii de euro pentru asfaltarea unor tronsoane de drum comunal. Alte 20 de localități au proiecte similare aflate în diferite faze de derulare. La Ciulnița, de exemplu, primarul Stelică Gheorghe a reușit să obțină circa 75 mii de euro pentru extinderea rețelei de joasă tensiune în zona gării din satul Ciulnița. Un alt proiect interesant, în valoare de peste 170 mii de euro, îl reprezintă proiectul avansat de comuna Colelia pentru înființarea și dotarea serviciului de salubritate local. Deși par soluții punctuale la problemele locale, aceste investiții derulate în cadrul GAL ar putea reprezenta, într-un viitor apropiat, o alternativă reală la soluțiile perdante ale autorităților județene. Deși e prea devreme pentru a trage concluzii sau a cuantifica efectele pozitive ale investițiilor derulate prin GAL, este posibil ca în viitorul ciclu programatic european, respectiv 2014-2020, administrațiile locale să reușească să funcționeze ca un tot unitar, ca un organism viu, capabil să decidă întîi în favoarea contribuabilor. Rămîne însă de văzut... Pentru că, după cum spune o butadă celebră, drumul spre iadul administrațiilor locale e pavat cu bune intenții!