EVENIMENT

Ministerul Culturii abandonează patrimoniul județului Ialomița

Luptă instituțională între Direcția de Cultură Ialomița și ministerul de resort pentru includerea în patrimoniul național a unor obiective de o deosebită importanță istorică. Este vorba despre 4 fîntîni amenajate în satul Patru Frați, comuna Adîncata, între secolele XVIII-XIX. Monumentele sînt construite din piatră de Buzău și reprezintă cea mai vie mărturie a tradițiilor folclorice. În ciuda eforturilor autorităților județene de a le transforma în obiective culturale, Ministerul Culturii a considerat că acest
demers este inutil...

Demersuri contestate de Ministerul Culturii
Clasarea celor 14 fîntîni din satul Patru Frați a fost realizată pentru prima dată în anul 2012. La data respectivă, reprezentanții Direcției de Cultură Ialomița au mers în teren pentru a evalua respectivele obiective. Așa s-a constatat faptul că fîntînile reprezintă o adevărată valoare culturală pentru județul Ialomița. Datate în perioada secolelor XVIII-XIX, puțurile din Patru Frați sînt confecționate de celebrii pietrari din Buzău. Conțin numeroase elemente populare și tradiționale românești, reprezentînd la momentul de față cea mai vie formă de manifestare a folclorului autentic. «Existența celor 14 puțuri de piatră într-o așezare cu o vatră restrînsă ca suprafață reprezintă un fenomen unic în etnografia românească» au motivat experții Direcției de Cultură Ialomița într-un referat trimis către Minister. O dată identificate, reprezentații Direcției de Cultură au făcut demersuri la Ministerul Culturii pentru ca aceste obiective să fie protejate și incluse în patrimoniul cultural național. Eforturile au fost zadarnice, întrucît ministerul de resort a adoptat la fiecare interpelare aceeași poziție: fîntînile de la Patru Frați nu au suficientă valoare pentru a fi incluse în patrimoniul cultural național. «De cel puțin două ori ne-am întîlnit cu reprezentanții Comisiei de Clasare a monumentelor istorice și tot de atîtea ori au precizat faptul că aceste obiective nu au importanță istorică. Noi considerăm că au și că răspund tuturor criteriilor de clasare. Sîntem dezamăgiți de răspunsurile pe care le-am primit» ne-a declarat Elena Pacală, directorul Direcției de Cultură Ialomița. Între timp, starea monumentelor a început să se degradeze. De nenumărate ori, acestea au căzut pradă hoților care au încercat să fure elementele de metal și piatră din care au fost confecționate...

28 Martie 2014, 16:35 (5447 vizualizări - 4 comentarii)

Comentariile cititorilor:

Emilia :
(2 Aprilie 2014, 12:35)
In perioada secolelor XVIII-XIX, meșteșugul prelucrării pietrei era foarte dezvoltat. Din piatră de Buzău (90 km distanță de centrul Bărăganului) se lucrau cruci funerare, cruci de hotar și în fine colaci de fântână. Toate cimitirele de secol XVIII-XIX au cruci de piatră, nu de lemn. Pietrarii de Buzău își desfăceau marfa periodic în toate târgurile ialomițene. Biserica din Amara are fundație de piatră adusă de țăranii din sat cu căruțele de la Buzău. Multe edificii de cult sau laice aveau elemente constructive de piatră de Buzău. Deci nu era o raritate pentru perioada respectivă. Și acum se mai văd pierdute în Bărăgan fântâni cu cumpănă și colaci din piatră. Și așa ceva poți vedea în toată România, nu doar în Bărăgan. Ca să nu mai spun că în zona respectivă s-ar putea ca apa să fie la suprafață dar să fie din ape din infiltrație și prin urmare să sece repede și să fie nevoiți să le sleiască des. Așa că făceau la fântâni, la tot pasul. Generația și fântâna. In fine, Ministerul are ultimul cuvânt. Nu am văzut dosarul ca să mă pronunț. Insă am văzut situri arheologice cu nivele arheologice făcute harcea-parcea de arături pentru că nu sunt scoase din circuit agricol. Terenuri care încalcă legea fondului funciar având o dublă exploatare, ceea ce cu nici o altă categorie de terenuri nu se îmtâmplă. Am văzut situri arheologice care nu au nici măcar o plăcuță. Am văzut monumente istorice în ultimul hal de degradare, care arată mult mai rău acum decât în 1990. Cartea pe care Direcția a scos-o pentru Monumente e o mare bătaie de joc. Și, vai lume, nu le acceptă Ministerul documentația pentru patru (sau 14, nu am înțeles bine) colaci de puț. Să fim serioși! Direcția pentru Cultură Ialomița nu prea are activitate pentru că nu are specialiști. Asta e!

SORIN:
(1 Aprilie 2014, 10:08)
Că au sau nu valoare patrimonială, nu mă pot eu exprima. Problema e, însă, alta: despre câte fântâni e vorba, de 4 sau 14?! Să-nțeleg că e vorba de 4 fântâni care ar însemna, de fapt, 14 puțuri?! Poate e vorba de "femininul" de la ... puț!

Dănuț:
(30 Martie 2014, 08:23)
La câți bani futură cu Târgul de Floci...de unde bani de fântâni))Lasă, fă doamnă, că termină Ciupercă Sala Palatului..cu scenă retractabilă....și/o declarăm pe aia monument al corupției, făcute c/o firmă din Buzău, nu cu piatră de Buzău)) E greu rău cu cultura asta....abia în 2012 au clasat fântânile astea)) Dar luați un pictor, un popă și puneți-o de un pelerinaj la fântâna sfântă, descoperită de una Pacală, ce se opri acolo de se adăpă))Da lasă...nu ți-au dat porcii ăia de liberali, foști miniștri la Cultură....o să-ți dea bozgorul acu...o lămâie de la toți liberalii)) Uite cum se irosește mândria socialiștilor ialomițeni...lua-te-ar procuroru, tanti...spoitoru...sau șefu Ștefu , că-i din aluat de Buzău..cica..la ca cica cea...e fântâna monument, locul de întâlnire al maidanezilor din cultură)))

dan :
(29 Martie 2014, 08:18)
Doamna Pacala a auzit de " studiu istoric " ? Eu zic ca nu.