EVENIMENT

Raluca Dumitrescu, director coordonator GAL «Dunărea de Jos»

«Ialomița poate fi salvată prin voință și responsabilitate!»

România va avea la dispoziție 40 miliarde de euro în ciclul programatic 2014-2020. O sumă uriașă, în condițile în care, în ciclul precedent, din cei 19,21 miliarde de euro a reușit să absoarbă doar 6,43 miliarde de euro... În fața acestui pariu care pare pierdut din start, Raluca Dumitrescu, director coordonator al Grupului de Acțiune Locală «Dunărea de Jos», susține o realitate diferită. După 7 ani de muncă și peste 300 de proiecte europene implementate, ea crede că viitorul României e unul european, iar Ialomița poate fi salvată de la falimentul administrativ și economic prin absorbția fondurilor europene...

Funia din casa spînzuratului
Oamenii care pot vorbi despre fondurile europene și absorbția lor în Ialomița pot fi numărați pe degetele unei singure mîini. Raluca Dumitrescu este unul dintre ei... La 30 de ani a reușit performanța incredibilă de a gestiona, sub o formă sau alta, peste 60 milioane de euro. Este președintele GAL Călărași Vest, director coordonator al GAL «Dunărea de Jos» și managerul celui mai mare proiect cu fonduri europene derulat în Ialomița rurală, respectiv cel al ADI «Lunca Dunării», în valoare de 6,2 milioane de euro. O carte de vizită impresionantă, dar care nu schimbă cu nimic realitatea...
-40 miliarde de euro! Pentru cine?
-Pentru România. Înseamnă dezvoltare, infrastructură, capacitarea acelor categorii sociale vulnerabile, înseamnă performanță, mediu de afaceri stabil, înseamnă chibzuială și responsabilitate. Există, așa cum spuneți, neșansa ca acești bani să nu fie absorbiți... Dar există și șansa ca toți acești bani să fie absorbiți! Acești bani reprezintă o piatră de încercare, dar nu trebuie să uităm că la momentul actual românii sînt mult mai deschiși și mai dornici să aplice...
-Dispar și apar capitole de finanțare... Ce e nou, ce e vechi?
-Nu dispare nimic. Programul Operațional de Dezvoltare a Resurselor Umane se va numi POCU, adică Programul Operațional Capital Uman și va fi mai aplicat. Ce apare nou? Uniunea Europeană propune ca în momentul de față să ne concentrăm asupra a 3 priorități naționale: persoanele defavorizate, femeile din mediul rural și tinerii antreprenori. Evident, e o reducție ceea ce spun... Ceea ce susțin e că programul este mult mai bine detaliat decît în ciclul pre-cedent și mult mai aplicat. Nu vreau să fiu greșit înțeleasă. Obișnuim să spunem că pregătirea profesională este inutilă, dacă nu vedem aplicabilitatea imediată. Dar nu e așa! Rezultatele apar în timp. Și, vă asigur, ele deja există. Nu la o scară vizibilă. Dar Strategia Națională a României, în următorii 7 ani, va reconfirma acest lucru. Să nu uităm, de exemplu, că la Fetești un astfel de proiect a trimis copiii la școală. E o realitate incontestabilă!
-7 miliarde investiții în agricultură, 10 în plăți directe, 23 în dezvoltarea zonelor rurale... Cît vom accesa, cît vom investi, cît vom fura?
-Nu vom mai fura! Pentru că, pentru prima dată în România, se vorbește de existența unei baze de date pentru achiziții, plățile directe au o destinație clară, iar în ceea ce privește Dezvoltarea Rurală, Ministerul Agriculturii oferă oportunități foarte mari. Adică, oferă șansa dezvoltării unor afaceri de către oameni tineri și definește noțiunea de tînăr activ în mediul rural...
-Acord de parteneriat, strategie națională, programe de dezvoltare locală... Într-un cuvînt, sintagme lipsite de valoare. În realitate, nu există strategii, ci doar interese punctuale...
-Nu sînt de acord, dar chiar de ar fi așa... Nu e nimic rău în asta! Nu toate județele au probleme naționale. Ialomița e un județ agricol, cu o industrie aproape moartă. Dar avem nevoie de drumuri, de poduri... Ar trebui ca fiecare localitate să aibă un plan de management bine structurat, în funcție de oportunitățile oferite de fondurile europene. Sau, ca să fiu mai nuanțată, și în funcție de acestea...
-Fiecare țară are conducătorii pe care îi merită! Putem extinde afirmația și la nivelul accesării fondurilor europene. Sîntem hoți, sîntem proști, sîntem needucați?
-Nu! Și nu! Și nu! Vă ofer un exemplu. În Ialomița au fost implementate 300 de proiecte de 200 mii de euro. Fiecare firmă a avut 8 angajați. Adică 25 mii de euro pe angajat. Bani fiscalizați! Iar acest exemplu consider că este superior oricăror acuzații sau prejudecăți...

Ialomița nu poate absorbi fondurile europene
Dacă prin România va curge lapte și miere pe bani europeni, prin Ialomița, în viitorul ciclul programatic, nu va curge nimic. Investitorii privați care au accesat fonduri europe s-au săturat de condiționări, administrațiile locale nu pot gestiona corect nici măcar proiectele pe care le au, iar oamenii obișnuiți, și în mediul rural și în cel urban, consideră fondurile europene o morgană la care nu are rost nici măcar să viseze. Raluca Dumitrescu susține că nu e așa. Și că voința, responsabilitatea și puterea de muncă a fiecăruia dintre noi ar putea schimba lucrurile în 7 ani.
-Oficialii județeni vorbesc de cîteva sute de milioane de euro accesați, de dezvoltarea malului drept al Ialomiței, de strategii locale și județene pe termen mediu și lung... Cît e adevăr, cît e minciună, cine se laudă mai mult?
-Nu știu dacă putem vorbi, explicit, de malul drept al Ialomiței... Vă pot spune însă că Strategia Dunării reprezintă o oportunitate certă, pe care nu o putem ignora. Vorbim de drumuri, căi ferate, porturi... Din păcate, administrația județeană nu a arătat că este cu adevărat interesată. Pînă acum! Sînt sigură că această atitudine se va schimba. Din păcate, această Strategie nu va avea fonduri proprii și va fi susținută prin reducerea finanțărilor pe alte Axe. Dar e o șansă a noastră și trebuie să profităm de ea...
-Cît am accesat în ultimii 7 ani? Unde am greșit? Cîte trenuri am pierdut? Ialomița a absorbit mai puțin de 1% din fondurile europene în ciclul precedent...
-Evident, am fi putut absorbi mai mult. Cel puțin la nivelul administrației publice locale. Reviga, Făcăeni, ADI «Lunca Dunării» sînt exemple care puteau fi multiplicate. Înseamnă bugetele acestor localități pentru următorii 10-15 ani. E ca un salt în viitor. De aceea nu sînt de acord cu cei care spun că nu avem nevoie de asta sau că punem căruța înaintea boilor. A existat un echilibru, el este păstrat...
-Prea multă birocrație, prea puțini bani, cota de cofinanțare prea mare. Investitorii locali au obosit, administrațiile locale s-au născut așa... Într-un cuvînt, degeaba există fonduri europene dacă nimeni nu le mai vrea...
-Eu cred că fondurile europene vor să vină în Ialomița, că Axa IV LEADER a dovedit administrațiilor locale că pot accesa aceste fonduri și că oamenii sînt în continuare interesați de proiectele cu finanțare europeană. În schimb, birocrația și perioadele foarte lungi care trec pînă la implementarea efectivă a proiectului îi îndepărtează pe oameni, iar aceștia preferă să se lase păgubași. Este extrem de dificil, dar există soluții. Întotdeauna există soluții. Dacă ai voință, putere de muncă și ești responsabil, vei reuși. Sînt sute de oameni care pot depune mărturie în acest sens...
-Nici GAL-urile nu se simt prea bine! Cum vor supraviețui? Cum se vor reinventa?
-GAL-urile au cea mai bună rată de absorbție a fondurilor europene. La «Dunărea de Jos», din 17 proiecte depuse, au fost aprobate 14, la «Ialomița Centrală», din 17 proiecte depuse, au contractat fonduri 12, la «Ialomița Vest» din 6 au reușit 4... Deja am demonstrat că este altceva. Dar da, aveți dreptate. Și GAL-urile se confruntă cu probleme mari legate de absorbția fondurilor europene în următorul ciclu programatic. Dar de aceea sîntem acolo, ca să-i sprijinim pe cei interesați și să garantăm pentru reușita celor care înțeleg și acceptă regulile jocului!
-Cine sînt viitorii investitori din Ialomița? Ce șanse au out-siderii? Există start-up-uri pentru oameni obișnuiți?
-Cei care vor un input de capital, își vor asuma în continuare riscurile acestui joc. Administrațiile locale la fel, pentru că societatea merge înainte, indiferent de probleme. La fel și tinerii care vor să dezvolte start-up-uri în mediul rural! Dezvoltarea rurală este esențială și ireversibilă. Ialomița este un județ agricol. Iar oamenii trebuie să înțeleagă asta, dacă vor să reușească... Progresul economic presupune și creșterea nivelului de trai, dar și o pregătire profesională adecvată și un sistem educațional performant. Acum aceste oportunități există. Iar pentru toate, cu riscul de a mă repeta, soluția este una singură: voință, dorința de a munci și responsabilitate!

14 Aprilie 2014, 12:05 (5593 vizualizări - 2 comentarii)