Ialomița visează la forță de muncă specializată

Județ agricol prin excelență, Ialomița nu reușește, după 25 de ani de tranziție, să convingă forța de muncă disponibilă că viitorul economiei locale este legat de exploatarea terenurilor agricole. Într-un județ care ar fi trebuit să redevină demult parte din «grînarul României», oamenii sînt săraci, abandonați de stat și administrație și obligați, pentru a supraviețui, să muncească în țările Uniunii Europene. Paradoxal, în timp ce toate acestea se întîmplă, firmele care au supraviețuit tranziției, se plîng de lipsa forței de muncă specializate. Între aceste două clișee, instituțiile statului și cele școlare se străduiesc să identifice soluții noi, care să asigure o dezvoltare pe termen mediu și lung a unei piețe a forței de muncă stabile și dinamice. Este o iluzie bună de vîndut în declarații publice sau o realitate în devenire? Nimeni nu știe exact! Dar fiecare dintre noi are obligația să se gîndească la un viitor comun.

Date statistice și clișee administrative
După 25 de ani de tranziție, programe guvernamentale eșuate și migrație în țările Uniunii Europene, Ialomița continuă să se situeze în topul primelor 5 județe afectate de șomaj. La sfîrșitul lunii februarie 2014, în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Ialomița, se aflau înregistrați 9015 șomeri, din care 3354 șomeri indemnizați, respectiv 5671 șomeri neindemnizați. Din numărul total de șomeri aflați în baza de date a Agenției la 28 februarie 2014, 3386 sînt femei. Însă cifrele, vehiculate lunar de către instituție, ascund și o altă realitate, la fel de dramatică. Din numărul total al șomerilor, circa o treime sînt tineri sub 25 de ani, cu studii medii. Ei reprezintă, teoretic, principala forță de muncă a județului și pilonul central pe care ar trebui să se bazeze creșterea economică pe termen mediu și lung. În realitate însă, majoritatea acestor tineri gîndesc precum Raluca Tudor, un șomer de 25 de ani, intervievat la sfîrșitul lunii martie, la Bursa Locurilor de Muncă organizată de AJOFM la Centrul Cultural «Ionel Perlea» din Slobozia: «Nu îmi convine nimic din ce mi se oferă aici. Sînt firme puține, salarii mici, nu e nimic din ce îmi doresc sau pot face. Dar a trebuit să vin ca să iau ștampila. Așa îmi rămîne șomajul și pot să muncesc la negru, ca și pînă acum!». Declarația este deja una banală, reiterată an de an de către șomerii aflați în evidența AJOFM Ialomița. În replică, oficialii instituției îi opun cifre și date statistice cu care susțin contrariul. Potrivit acestora, în anul 2013 au fost implicate în programele de măsuri active ale instituției 19264 persoane și au fost încadrate în muncă 3442. În ciuda acestor cifre, mai mult decît promițătoare, rata șomajului în luna februarie depășea 8 la sută. E drept, de atunci a înregistrat o scădere, dar nu acesta este subiectul articolului de față.

Meseria care a fost brățară de aur
Așa cum precizam inițial, principala problemă identificată pe piața muncii, după 25 de ani de tranziție, este aceea a forței de muncă specializate. Secat de migrația forței de muncă mediu calificate către salarii ceva mai mari în țările Europei, județul se confruntă, paradoxal, cu o lipsă de personal instruit în agricultură și construcții, singurele domenii în care mai există firme funcționale. Directorul AJOFM Ialomița, Georgian Mocănescu, apreciază că situația este mai nuanțată decît pare la prima vedere. «Pe de o parte ne confruntăm cu o creștere a cererii de locuri de muncă pe piață. Șomerii înregistrați la noi caută permanent locuri de muncă și vor să se angajeze. Pe de altă parte, într-adevăr, angajatorii se plîng de lipsa personalului calificat. În același timp, inexplicabil, deși acești angajatori cer personal calificat, la Bursă vin cu oferte de locuri de muncă pentru personal necalificat. Noi facem o analiză a pieței, în vederea stabilirii programelor noastre de stimulare și ocupare a forței de muncă. Dacă acum piața cere forță de muncă pentru o anumită meserie, putem satisface această cerere în 3-4 luni. Nu e o exagerare, am reușit anul trecut, la Urziceni... Dar acestea sînt, într-adevăr, cazuri fericite. Dinamica pieței, o recunoaștem, este complexă și greu de previzionat!» precizează oficialul instituției. Pentru a se adapta la această dinamică, instituția încearcă să rămînă activă pe piața muncii. Baza de date a instituției depășește 500 de firme care participă constant la bursele organizate de instituție sau cursurile de reconversie profesională organizate. «Există chiar și un chestionar în care solicităm angajatorului să previzioneze nevoia de personal calificat pentru anul următor, precum și meseriile pe care le dorește. Pînă anul trecut, a existat o oarecare reticență în asumarea unei astfel de responsabilități, în condițiile în care firmele nu știu dacă vor supraviețui pînă la sfîrșitul fiecărui an. Acum însă, par să fi înțeles că aceste previziuni nu presupun, neapărat, o responsabilitate directă. Și au început să completeze rubrica respectivă. Chestionarul a fost realizat, ne aflăm în faza de prelucrare a acestor date!» a mai precizat Georgian Mocănescu.

Ialomița muncește, nu gîndește
În așteptarea unor rezultate palpabile pe piața muncii, responsabilitatea formării forței de muncă mediu calificată revine sistemului școlar de învățămînt. Acesta se dovedește însă incapabil să se adapteze atît de rapid la nevoile pieței, iar liceele județului, 16 la număr, continuă să «producă» forță de muncă necalificată și din ce în ce mai puțin instruită teoretic. În timp ce liceele de tradiție produc elite, liceele de masă produc analfabeți funcționali. Aflat undeva la mijloc, Liceul Tehnologic «Mihai Eminescu» a reușit, susțin oficialii acestuia, să se adapteze la nevoile pieței muncii. Printre meseriile în care acest liceu «specializează» forța de muncă se numără aceea de lucrător în domeniul hotelier, mecanic auto, confecționer în industria textilă sau tehnician în domeniul gastronomiei. «Sîntem unul dintre puținele licee care pregătește forță de muncă mediu calificată. În unele generații avem 8 clase, în altele 6 sau chiar mai puține... Din păcate, dat fiind profilul acestui tip de pregătire, mulți dintre elevi părăsesc cursurile după ce obțin primul certificat de calificare. Spun, din păcate, pentru că ulterior, unii dintre acești elevi revin la școală și își finalizează studiile!» explică Daniel Androne, cel mai tînăr director de liceu din Ialomița. Tipul de educație oferit de către Liceul Tehnologic «Mihai Eminescu» pare unul care oferă randament. Elevii fac cursuri practice în cadrul liceului, sînt recrutați încă de pe băncile școlii de către firmele interesate și chiar obțin ajutorul foștilor elevi, deveniți peste ani antreprenori ai unor afaceri de familie, pentru a se angaja: «Noi urmărim procentul de inserție pe piața muncii a acestor tineri. El este undeva între 30 și 50 la sută, anual. Din păcate, unii dintre acești elevi refuză orice fel de instruire. Ulterior, evident, regretă. Dar acest lucru se întîmplă și cu cei care obțin o calificare. Din cauza condițiilor din piață, mulți dintre acești elevi, în definitiv forță de muncă mediu calificată, prestează muncă necalificată. Este o realitate cu care ne luptăm pentru că vrem să o schimbăm și să oferim șanse mai bune elevilor noștri!» mai explică Daniel Androne. Dincolo de teorie însă, piața muncii se dovedește o junglă neiertătoare în care supraviețuiesc doar cei mai bine adaptați și capabili de performanță sau cei care acceptă munca necalificată. Între aceste două extreme, toți ceilalți, fie angajați, fie angajatori, caută soluții...

Prima clasă de sudori «la cerere» Liceul Tehnologic «Mihai Eminescu» nu este singurul care dorește să ofere elevilor o meserie. La liceul vecin, «A.I. Cuza», anul acesta există o primă clasă de sudori autorizați, la cererea angajatorului. Angajatorul, SC Orion Slobozia, a lansat această solicitare către Inspectoratul Școlar Județean Ialomița, în condițiile în care a descoperit că o întreagă generație de angajați se apropie de vîrsta de pensionare: «Este prima clasă de sudori pe care o avem. Fac practică la locul de muncă, o zi pe săptămînă, se specializează teoretic, fac practică comasată. Nu este singura noastră clasă de profesional, mai avem una de comerciant vînzător, pentru fete mai mult... Și am fi avut și mai multe clase dacă părinții ar fi înțeles importanța acestui demers. Din păcate, ne luptăm cu o serie întreagă de mentalități de care nu putem scăpa!» explică Claudia Băcanu, directorul liceului. Noua clasă de sudori oferă doar 17 locuri, iar viitorii sudori vor putea părăsi băncile școlii în 2 sau 4 ani, în funcție de nivelul de calificare obținut.
Burse pentru elevii care vor o meserie O altă inițiativă similară este cea a lui Matei Roșu, reprezentantul firmei A&S Internațional 2000 SRL. La sfîrșitul lunii februarie 2014, acesta a lansat un proiect social prin care oferă burse școlare liceenilor din Fetești care obțin performanțe școlare notabile. La debutul acestui proiect, Matei Roșu a declarat că este interesat să ofere un viitor celor care aleg să muncească în domeniul în care activează firma: «Agricultura nu înseamnă numai tractoriști sau mecanizatori sau, cum cred unii, o muncă de joasă calitate. Agricultura în anul 2014 înseamnă foarte multe programe de soft, înseamnă foarte multă electronică, înseamnă un grad înalt de pregătire. De aceea ne-am adresat elevilor din cadrul liceelor din Fetești... Nu mai vrem să plece de aici niciun copil pentru că vrem să oferim locuri de muncă foarte bine plătite și vrem ca elevii să aibă o viață bună aici, acasă la ei. Acesta este modul în care firma pe care o reprezint înțelege să întoarcă o parte din profitul realizat în comunitate, către cei cu ajutorul cărora a obținut nivelul de performanță pe care îl avem acum!» declara acesta în luna februarie. Din păcate, cele două exemple mediatizate aici sînt doar picături într-un pahar cu apă. Iar pînă la rezultate concrete, dacă vor exista, mai avem de așteptat...

29 Aprilie 2014, 15:30 (7329 vizualizări - 3 comentarii)

Taguri: Ialomița locuri de muncă

Citiți și:
Mediul privat din Ialomița are 32 mii de angajați
Doar 41 mii de ialomițeni au locuri de muncă
În Ialomița, cursurile de calificare pregătesc doar șomeri cu diplomă

Comentariile cititorilor:

cetatean onest:
(29 Mai 2014, 00:29)
Liceul ,,Mihai Eminescu a fost un liceu de traditie in municipiul Slobozia, multi il cunosc de Liceul nr.1 sau simplu liceul de chimie. Multi absolventi au terminat cu rezultate remarcabile in campul muncii devenind de-a lungul timpului profesori, ingineri, medici, avocati, cadre militare, muncitori calificati in industria chimica, cu profesori care sunt si acum, cel mai grav datorita politicii PSD de la centru cum ar fi Otilia Dumiitru si acolitii ei ,directorasul atomic Daniel Androne, a reusit intr-un timp scurt sa duca liceul in panta descendenta, dar cu simt de raspundere, incat sa promeze chiulul in masa la clasele a XII-a, sa formeze clase cu analfabeti si sa impuna teroare pri note explicative. Pana unde vreti sa continuati? Vrem oameni capabili, cu coloana verticala , in functii de conducere. IInspectoratul scolar chiar si-a pierdut obiectul muncii? De ce mai exista?

Om:
(30 Aprilie 2014, 21:02)
Unde e cel mai prosper somaj?In judetele PSD.Unde-i cea mai mare hotie?In judetele PSD.Unde-s cei mai tari baroni de baroni?Unde-s cei mai prosti si puturosi cetateni?In judetele PSD.Bai,prostilor,voi nu vedeti ce inseamna PSD???O sa muriti in saracie pentru o punga de malai ce o luati odata la 4 ani,le-a crescut profitul astora cu pompe funebre,idiotilor care votati partidul care apara hotii ce va fura banii.Sa iasa la vot astia de dreapta,pnl,pmp,pdl,fc,plm,nr,ca ne nenoroceste prostul prostilor cu partidul lui de hoti.Ion Boraciu,intermediar in cazul judecatorului Mustata,tot ialomitean,alt bandit decorat si cu Steaua Sloboziei de catre Episcopie...vai noua,judet de hoti si cretini

Mary:
(30 Aprilie 2014, 11:09)
Bravo, PSD! tineri someri si nu numai, votati PSD! - pentru cele 1 000 000 locuri de munca promise.