EVENIMENT

Învățământul ialomițean caută soluții împotriva abandonului Școlar

Învățămîntul ialomițean caută soluții împotriva abandonului Școlar

În urmă cu o săptămînă, Centrul Cultural «Ionel Perlea» din Slobozia a fost gazda unei mese rotunde privind fenomenul abandonului școlar. La întîlnire au participat oficiali din cadrul Inspectoratului Școlar Județean, reprezentanți ai administrațiilor locale și ai Organizației «World Vison», totți cei prezenți încercînd să identifice soluții pentru a-i determina pe elevi să nu renunțe la școală. Prezentă la dezbateri a fost și Andreea Mihail, o elevă de 14 ani din localitatea Adîncata, care le-a înaintat oficialilor o scrisoare prin care încerca să atragă atenția cu privire la situația abandonului școlar prematur. Datele statistice arată că în Ialomița, în fiecare an școlar, peste 100 de elevi de toate vîrstele renunță să mai intre în clase.

Elevii din Ialomița renunță la școală
Abandonul școlar este un fenomen prezent în unitățile de învățămînt din județul Ialomița. Datele statistice ale Inspectoratului Școlar Județean Ialomița, pe ultimii 5 ani, arată că cea mai mare rată de abandon se regăsește în rîndurile elevilor de gimnaziu, urmați de cei de clasă primară și de liceeni. În ultimii 5 ani, în medie, aproximativ 100 de elevi ialomițeni, de toate vîrstele, au renunțat definitiv să mai vină la școală. Din perspectiva abandonului, susțin reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean Ialomița, cea mai mare problemă o reprezintă elevii neșcolarizați. În această categorie intră acei elevi care au fost înscriși în registrele școlare, dar au renunțat să mai vină la școală, iar datele despre identitatea lor, din punct de vedere al educației, sînt greu de precizat. Toate aceste cazuri sînt indexate într-o bază de date denumită «risc de abandon». Cifrele arată că, în anul școlar 2013-2014, cu risc de abandon erau aproximativ 544 de elevi, dintr-un total de peste 30000 recenzați la data de 15 septembrie 2013. «Într-adevăr, situația este delicată în ceea ce privește elevii neșcolarizați. Ei sînt trecuți în catalog și în registrul matricol, dar la un moment dat rup legătura cu școala, fără a le mai putea da de urmă. După 2 ani în care ei nu mai sînt prezenți în școala unde sînt înregistrați, sînt considerați cazuri de abandon și scoși din documentele școlare oficiale!» a explicat Nicoleta Turcea, fostul inspector școlar general adjunct al Inspectoratului Școlar Județean Ialomița.

Abandonul combătut instituțional
Statistica prezentată mai sus a fost punctul de plecare al unei întîlniri oficiale ce a avut ca temă abandonul școlar, desfășurată în urmă cu o săptămînă la Centrul Cultural UNESCO Ionel Perlea din Slobozia. Provocarea către aceste discuții au lansat-o reprezentanții fundației World Vison, un ONG preocupat de problematica educației din România și care a promovat îndelung activități de îmbunătățire a calității învățămîntului românesc. La invitația reprezentanților fundației, la masa rotundă organizată la Slobozia au participat Luminița Barcari, inspectorul școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Ialomița, precum și primari și directori ai școlilor din zona de Vest a județului. Toți acești factori de decizie locali și județeni au încercat să găsească o soluție pentru a stopa fenomenul abandonului școlar la nivelul județului nostru. «Ialomița se încadrează la rîndu-i în media națională privind rata abandonului școlar. Sînt evident probleme și la noi în județ, cărora astăzi sperăm să le găsim rezolvare. Mulțumim foarte mult tuturor celor care s-au implicat în această activitate» a declarat în cadrul întîlnirii Luminița Barcari, inspectorul școlar
general.

Scrisoarea Andreei Andreea Mihail, o elevă de 14 ani de la Școala Adîncata, a venit la întîlnire pentru a le expune tuturor oficialilor opinia sa despre colegii ei care renunță să mai învețe. Adolescenta și-a transmis gîndurile printr-o scrisoare deschisă. «În comunitatea mea, drepturile copilului nu prea sînt luate în considerare de aproape nimeni: primar, viceprimar și unii profesori. (...) Mulți copii minori sînt luați de pe băncile școlii și duși la muncă. (...) Credeți că e bine să muncească de la o vîrstă atît de fragedă? Considerați că dreptul la educație pentru ei nu este important?» au fost întrebările pe care Andreea le-a adresat, prin scrisoarea ei, în cadrul dezbaterii.