REPORTAJ

«Regele covrigilor» de Slobozia

La fiecare intersecție, o șaormerie. Patiserii, ca ciupercile după ploaie. Iar la fiecare colț de stradă, o covrigărie. Slobozia e un oraș sărac. Nu-și permite mai mult. Sau poate că ne plac covrigii. Dar și în branșa asta, competiția e acerbă. Se fac de tot felul. Cu vișine, cu ciocolată, susan, cașcaval, crenvurști... Mirea Ciprian Mihail îi vinde simpli. Calzi și buni! Și, pentru că pedalează 40 de kilometri zilnic pentru a-i vinde și-a cîștigat renumele de «rege al covrigilor» de Slobozia.

Rețetă de vîndut covrigi
Dacă ești slobozean, deja te-ai obișnuit cu el. Îl vezi în fiecare zi, în trafic, printre mașini, împingînd pe o bicicletă «motorizată» un cogeamite dulapul de lemn prefabricat. Se oprește oriunde. Printre mașini, la colțul blocului, la comandă... Scoate din dulapul lui cîți covrigi îi ceri, mulțumește politicos pentru bani, se urcă pe bicicletă și pornește mai departe. Are chip de adolescent, dar e bărbat în toată firea. Ciprian Mirea a împlinit 30 de ani și, pînă să ajungă aici, a făcut de toate: «Aici am vreo 6 luni, dar am muncit mult... Am școală de tapițerie, de sudor, de agent de pază. Și am muncit cîte puțin din fiecare. Dar nu a fost să fie, nu sînt slujbe. Așa că am ajuns aici. Patronul m-a văzut, i-am plăcut... Și, uite-așa, am luat slujba asta. Și nu-mi pare rău, că și asta e muncă! Și îmi place...». Ciprian are zile bune și zile rele, ca toată lumea. Dar, cînd dă Dumnezeu, vînzările merg mai bine decît la covrigărie: «Acum mă cunoaște lumea și merg mai mult la comandă. Dar la început, era ca-n filme. Mă claxonau mașinile, se băgau în fața mea, cereau pe geam. Și acum mai cer, dar mai puțin...». Într-o zi, Ciprian parcurge orașul de la un cap la celălalt și de 20 de ori. De obicei scapă la amiază, dar uneori are comenzi mai multe. «Eu stau în chirie la Primărie, la Școala 13. Dar cînd ajung seara acasă, pic frînt. Uneori nu am putere nici să mănînc. Nu-i vorbă, acum bicicleta are și baterie. Dar nu ajunge, că e mult de cărat, sînt comenzi cînd într-o parte, cînd într-alta!».

O binecuvîntare de la Dumnezeu
Cît ne explică cum vinde covrigi e gata un alt cuptor. Ciprian are prioritate, că trebuie să ajungă cu ei calzi la client. Se urcă pe bicicletă, gata să o ia de la capăt. «Recordul meu personal a fost de 350 de covrigi. În fiecare zi, încerc să îl depășesc. Și știu că o dată și-o dată o să reușesc!» ne spune el convins și se pierde în trafic. Rămînem alături de patronul covrigăriei, lîngă trecerea de pietoni. Pe patron în cheamă Romică Vasile și e bucuros să ne povestească despre angajatul lui. «E un băiat special... Copil chinuit, viața l-a învățat de toate. Iar el a luat din învățătura asta ce a fost bun. A venit la mine să muncească și am ales varianta asta. Nu am știut noi cum o să fie, dar acum nu regret. Și eu sînt tipicar, dar el mă întrece. Dacă ceva nu e bine, el îmi atrage atenția... Dacă lipsesc 10 bani, vine a doua zi și îi aduce... Așa e băiatul acesta. Cinstit și muncitor!». Nu sînt toate roze, evident. Pentru că face un soi de pionierat ca vînzător ambulant de covrigi, Ciprian a fost luat în vizor de inspectorii Direcției Sanitare Veterinare. «Ne-au spus că bicicleta pe care vinde nu e „motorizată“ și nu o pot autoriza. Am cumpărat-o pe-asta, cu baterie și motor. Nici așa nu e bine. Încerc și eu să găsesc o soluție, încearcă și ei să ne ajute... Sper să găsim o soluție!» explică Romică Vasile problema cu care se confruntă. «Dar nu-i bai! O să le rezolvăm pe toate. Pentru că băiatul acesta merită, dom’le! Nu știu dacă spun vorbe mari, dar pentru mine e o binecuvîntare de la Dumnezeu...».

Un vis... regal Îl revedem mai tîrziu, pe stradă, împingînd la pedale. E cald, deși soarele nu mai arde ca-n inima verii. E concentrat, atent la trafic, vizibil obosit. Încă mai are comenzi, ziua de muncă nu s-a terminat. Se oprește o clipă, se sprijină în coarnele bicicletei și zîmbește. «N-a fost să fie nici azi. Doar 211, pînă acum... Dar acesta-i doar începutul! Într-o bună zi, o să am și eu cuptorul meu, covrigăria mea. O să vedeți că o să reușesc...».

29 Septembrie 2015, 12:05 (12186 vizualizări - 6 comentarii)

Citiți și:
Juristul Zamfir a ȚEPUIT Spitalul Județean de Urgență

Comentariile cititorilor:

MIREA regele:
(18 Aprilie 2018, 13:33)
Am cancer la rinichi. Sunt în austria

gelu:
(6 Octombrie 2015, 21:19)
ai autorizatie de transport produse de panificatie la risca aia ?

regele:
(1 Octombrie 2015, 00:10)
Am casă de marcat unui probleme cu anaf sau alte instituții . e duar gelozie din partea altor patiserii , covrigarii .

mircea:
(30 Septembrie 2015, 16:47)
Bravo lui...e un tip super....sper sa nu vina cretini de la anaf sa-i ceara casa de marcat....inca odata, succes !

Andrei:
(30 Septembrie 2015, 15:43)
Daca mai multi din oras ar face ca el in loc sa faca vanzare pe caiet la diferite "biblioteci", ar fi mai bine...

regele:
(30 Septembrie 2015, 09:00)
Mă uit la poza zi de zi :)