Ialomița rurală NU are rețele de canalizare funcționale

Un raport al Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița reflectă o realitate alarmantă. Potrivit datelor oficiale, la acest moment, din totalul de 62 de localități cu mai puțin de 10 mii de locuitori, doar 12 au sisteme de canalizare funcționale, iar 7 dintre acestea «au rețele de canalizare racordate la stații de epurare în execuție». Potrivit Directivei 91/271/CEE care are ca obiectiv protecția mediului de efectele negative ale evacuărilor de ape uzate, termenele limită de conformare în cazul orașelor este luna decembrie 2015, iar în cazul localităților rurale luna decembrie 2018.

O poveste fără sfîrșit
De mai bine de 10 ani, administrația județeană susține că face eforturi financiare și logistice pentru realizarea de sisteme de canalizare și stații de epurare la nivelul tututor localităților din județ. În realitate, Ialomița se află la ani lumină de acest deziderat. Conform unui raport al Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița, din totalul de 62 de localități cu mai puțin de 10 mii de locuitori, doar 12 au sisteme de canalizare funcționale, iar 7 dintre acestea «au rețele de canalizare racordate la stații de epurare în execuție». Nici în cazul localităților cu peste 10 mii de locuitori situația nu se prezintă mai bine. Astfel, în cazul Sloboziei, din cei 45891 de locuitori înregistrați oficial în anul 2015, 691 nu erau racordați la sistemul de canalizare, iar stația de epurare cu treaptă terțiară, o condiție de mediu obligatorie, nu era funcțională. La Țăndărei, situația este și mai gravă: dintr-un total de 13060 locuitori înregistrați în 2013 doar 4990 erau racordați la rețeaua de canalizare. La Fetești, situația este catastrofală! Municipiul are în construcție o extindere a rețelei de canalizare «care va fi pusă în funcțiune și racordată la stația de epurare aflată și ea în execuție». Singura localitate în care toți cei 15300 de locuitori sînt racordați la rețeaua de canalizare este orașul Urziceni. Revenind la obligațiile asumate de România la nivel european, potrivit Directivei 91/271/CEE care are ca obiectiv protecția mediului de efectele negative ale evacuărilor de ape uzate, termenele limită de conformare în cazul orașelor este luna decembrie 2015, iar în cazul localităților rurale luna decembrie 2018.

Fonduri publice cheltuite inutil
Raportul Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița confirmă indirect și o altă realitate despre care oficialii județeni evită să facă declarații. Astfel, un număr impresionant de localități «au executat un număr de kilometri de rețea de canalizare (îngropată) care nu au racorduri la stațiile de epurare și nici lucrări de execuție ale acestora, considerîndu-se din punct de vedere tehnic ca și inexistente». Pe lista nominalizaților se numără Borănești (4 km), Sinești (8 km), Movilița (6,7 km), Bucu (7 km), Platonești (8,7 km), Cocora (6,9 km), Sfîntu Gheorghe (2,7 km), Maia (4,5 km), Stelnica (7,8 km), Mărculești (5,1 km), Moldoveni (7,5 km), Sărățeni (8,6 km). Enumerarea reflectă maniera păguboasă și ineficientă de cheltuire a fondurilor publice, fie că a fost vorba despre bani europeni sau fonduri guvernamentale. Mai mult decît atît, susțin mulți dintre primarii comunelor nominalizate mai sus, la acest moment rețeaua de canalizare îngropată se degradează, iar în unele cazuri a devenit nefuncțională. Reamintim că startul proiectelor de investiții în infrastructura edilitară la nivelul județului Ialomița a fost dat în 2004, prin programul SAPARD și investițiile județene legate de implementarea rețelelor de apă. Estimările oficiale de la acel moment avansau cifra de 30 milioane de lei, bani care au fost îngropați în rețele de apă și canalizare la nivelul a 16 localități din județ. După 11 ani de la săparea primului canal, multe dintre aceste investiții par definitiv compromise, iar rețelele de apă care încă mai funcționează sînt ineficiente, ele neatrăgînd masa critică de beneficiari necesară pentru asigurarea unui prag minim de rentabilitate.

13 Octombrie 2015, 18:30 (4515 vizualizări - 0 comentarii)